Pentru a creşte calitatea educaţiei în şcolile româneşti, Agentia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) a implementat un proiect a cărui primă etapă a fost evaluarea şcolilor, cu scopul de a identifica punctele slabe ale acestora.
Pentru aceasta
au fost folosite, printre altele, rapoartele anuale de evaluare
internă, în care directorii şcolilor trebuie să noteze progresele
făcute şi obiectivele pe care vor să le atingă în viitor.
Aceste rapoarte nu le-au fost, însă, de prea mult ajutor celor de la
ARACIP. Marea majoritate a rapoartelor nu prezenta starea în care se
afla şcoala, directorii instituţiilor de învăţământ preferând să
copieze chiar din materialele informative ale ARACIP, dar şi din surse
neoficiale, cum ar fi diferite site-uri, referate şi lucrări de
dizertaţie sau de doctorat publicate pe paginile web ale
universităţilor.
În unele cazuri, directorii au copiat, pur şi simplu,
unii de la alţii rapoartele, fiind găsite, de pildă, trei lucrări
absolut identice, două din judeţul Giurgiu şi unul din Dâmboviţa.
Potrivit reprezentanţilor ARACIP, autoevaluarea pe care au făcut-o
directorii şcolilor dezvăluie o stare a învăţământului "excelentă",
acesta fiind calificativul pe care şi l-au însuşit mai toţi raportorii.
"Automulţumirea aceasta este cel mai mare duşman al îmbunătăţirii
calităţii şcolii. Iar asta cu atât mai mult cu cât situaţia nu este
atât de bună, dovadă stând evaluările externe şi semnalele transmise de
mass-media, care, cu toate păcatele ei, nu trebuie neglijată", a
comentat, pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al ARACIP, Violeta Gogu.
Printre motivele acestei supraevaluări se numără, potrivit
specialiştilor ARACIP, percepţia negativă asupra întocmirii
rapoartelor, văzută de directori ca o activitate birocratică, precum şi
teama de a-şi pierde prestigiul în comunitate sau de a suporta
eventuale sancţiuni.
Pe de altă parte, inspectoratele şcolare, care, teoretic, ar putea să
sancţioneze eventualele nereguli de care se tem directorii, au aratat
acelaşi interes pentru evaluarea şcolilor ca şi şefii instituţiilor
respective.
Astfel, în studiul ARACIP se precizează că inspectoratele
şcolare s-au implicat foarte puţin în demersul pentru care au fost
solicitate, nu au respectat criteriile, iar multe rapoarte au fost
trimise după termenul stabilit. "Pe de altă parte, este îngijorător că
se preferă ascunderea problemelor în locul rezolvării lor", subliniază
reprezentantul ARACIP.
Cea mai gravă problemă este, însă, slaba pregătire în domeniul
managementului educaţional şi, mai rău decât atât, mentalităţile
dăunătoare, care împiedică, practic, schimbarea în bine.
"Cei implicaţi
în învăţământ nu sunt capabili, încă, să-şi însuşească mecanismele
moderne de management şi asigurarea calităţii în şcoli, chiar dacă
există numeroase cursuri în acest sens. În plus, de multe ori, orice
progres se loveşte de mentalităţi închise, care nu acceptă sistemele
noi, oricât de bune sau de bine intenţionate ar fi ele", explică
Violeta Gogu.
Concluziile analizei rapoartelor anuale de evaluare internă fac parte
din materialul "Barometrul calităţii educaţiei", realizat în cadrul
proiectului "Dezvoltarea sistemului naţional de management şi asigurare
a calităţii în învăţâmântul preuniversitar", cofinanţat cu fonduri UE.
Prin acest proiect se urmăreşte ca, până în 2011, toate şcolile şi
liceele din ţară să fie calificate după performanţe şi după gradul de
rezolvare a unor probleme sociale, cum ar fi abandonul şcolar. Toate
informaţiile, de la rapoarte de inspecţie, la avize sanitare, vor fi
făcute publice pe internet.
Pentru realizarea "Barometrului calităţii educaţiei" au fost analizate
1.027 de unităţi de învăţământ din toată ţara.