Din reveriile unui sufleur

Cum se însera, ieseam precipitat din casa. Trecând dincolo de poarta, începeam sa-mi aranjez hainele, care stateau alandala pe mine. În strada, îmi încheiam sireturile si îmi trageam fermoarele. Un resort nevazut ma împingea orbeste înainte. Talpile îmi ardeau, ca si obrajii. Cautam sa-mi stapânesc avântul. Picioarele însa ma purtau cu de la sine putere. Mai întâi într-un ritm mai lent, apoi din ce (...) Citește mai departe...