După ce a primit aprobare din partea Senatului francez în iulie, legea Hadopi a trecut şi de Adunarea Naţională şi se află la un pas de a fi adoptată oficial.
Oricine piratează muzică sau filme de pe net va avea de suferit, în lumina noii litere de lege, sancţiuni extrem de severe. Dacă un internaut care descarcă “la negru” conţinut digital ignoră avertismentele din partea statului francez primite prin email şi prin scrisori fizice, acesta poate avea accesul suspendat la reţea timp de un an, poate primi amenzi de până la 300.000 de euro sau poate face chiar să intre în închisoare.
Legea e sprijinită şi de casele de discuri şi de companiile de film, care doresc să-şi protejeze operele, însă are parte de ostilitate din partea apărătorii libertăţilor civile, care consideră că deconectarea de la internet este echivalentă cu privarea de un drept esenţial.
REALITATEA.NET a stat de vorbă cu doi utilizatori francezi pentru a vedea cum privesc ei legea Hadopi.
Remi Poncelet nu crede că o astfel de iniţiativă va rezolva problema download-ului ilegal. “Ca să fiu onest, sper chiar să nu o rezolve. Legea se confruntă direct cu libertatea de expresie. A fost trecută în forţă de către guvern, însă a fost considerată neaplicabilă de către parlament, din cauza libertăţii de exprimare pe care o încalcă”, spune Remi.
El crede că şi din punct de vedere tehnologic o astfel de lege va fi greu de implementat: “Cred că se vor găsi diverse mijloace de a conturna problema şi se ajunge din nou la un joc de-a şoarecele şi pisica”.
Deşi e de acord că trebuie protejată creaţia artistică, Remi este convins că internetul este un catalizator: “Un sistem de microplată ar fi unul benefic pentru toată lumea, dar până acolo mai e mult. Pe de altă parte, reţelele P2P au cunoscut o descentralizare înfloritoare”. Legea este, în opinia sa, una care va fi fără rezultat, “ca multe alte legi din Franţa – adoptată, dar niciodată aplicată”.
Thomas Garric crede şi el că legea este un răspuns neadaptat la problemele pe care le cunoaşte industria muzicală în acest moment, iar “represiunea nu este un răspuns pentru acest lucru”.
“Vor exista mereu persoane care ştiu suficientă informatică pentru a evita să fie prinşi. Pe forumuri şi pe site-uri se găsesc deja soluţii pentru a trece prin acest năvod”, spune Thomas. În opinia sa, e mai logic să susţii proiecte care încurajează ascultarea muzicii contra-cost, cum e, de exemplu, Spotify.
Franck Riester, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege, a declarat miercuri pentru Le Monde că iniţiativa sa respectă dreptul internauţilor de a se apăra şi speră că aceştia se vor îndrepta astfel spre alernativele legale.
