Raportul pentru 2009 al Departamentului de Stat privind libertatea
religioasă, lansat luni la Washington, aduce o critică destul de dură
la adresa Bisericii Ortodoxe Române, căreia Statele Unite îi
reproşează, în principal, că îşi foloseşte influenţa asupra
politicienilor pentru a obţine decizii în favoarea sa şi în detrimentul
minorităţilor religioase, cum ar fi greco-catolicii, protestanţii,
romano-catolicii sau martorii lui Iehova. Cazurile semnalate cu
precădere de raport sunt cele privind refuzul BOR de a restitui
bisericile greco-catolice, accesul inegal la educaţie religioasă şi
acordarea de fonduri disproporţionate pentru bisericile ortodoxe.
"Puţini politicieni susţin măsuri legislative care ar nemulţumi BOR.
Pentru că anul 2008 a fost un an electoral, partidele şi politicienii
s-au grăbit să facă legi care favorizează Biserica Ortodoxă. Unii
critici au acuzat că acest lucru a fost făcut pentru a câştiga
bunăvoinţa Bisericii în timpul perioadei electorale", punctează
raportul american.
Spre exemplu sunt oferite alocarea de către Guvern, în martie şi mai
2008, a unor fonduri în valoare de 200 de milioane de dolari (500
milioane de RON) pentrui construirea şi repararea bisericilor, bună
parte mergând către biserici ortodoxe. În plus, este amintită şi o
propunere legislativă a liberalilor prin care mănăstirilor ar fi urmat
să li se restituie pădurile obţinute în perioada interbelică sau
propunerea PSD de creştere a salariilor clericilor şi ca membrii ai
clerului să nu fie investigaţi pentru o posibilă colaborare cu fosta
Securitate.
În general, observă Departamentul de Stat, "oficialităţile locale tind
să fie tolerante cu minorităţile religioase, dar au existat incidente
în cadrul cărora au fost exercitate presiuni şi s-a recurs la
intimidare din partea clericilor ortodocşi. În unele cazuri poliţia
locală şi autorităţile administrative au susţinut campanii sociale -
câteva dintre ele ajungând chiar la intimidare fizică - împotriva
acţiunilor de răspândire a credinţei de către grupuri religioase
neortodoxe sau au demonstrat o atitudine pasivă faţă de oprirea
hărţuirii acestor grupuri".
Toleranţă pentru abuzuri sociale şi discriminări în baza afilierii religioase
Raportul a mai constatat în România şi abuzuri sociale şi discriminări
în baza afilierii religioase, a credinţei şi a practicării religiei. Au
existat şi incidente în timpul cărora BOR a arătat ostilitate faţă de
bisericile neortodoxe şi a criticat acţiunea de răspândire a credinţei
altor grupuri religioase, precum protestanţii. În general, Biserica
ortodoxă a refuzat să retrocedeze bisericile greco-catolice şi şi-a
folosit adesea influenţa pentru a pune presiune asupra minorităţilor
sau a oficialilor guvernamentrali în propriul avantaj", punctează
raportul Statelor Unite.
De asemenea, Departamentul de Stat face referiri şi la apariţia publică
a liderilor BOR alături de politicieni. "Biserica Ortodoxă Română
exercită o influenţă substanţială asupra populaţiei şi liderilor
politici, având un rol dominant. Liderii religioşi ortodocşi oficiază
aproape în exclusivitate la ocazii oficiale de stat. Mai exact, mulţi
lideri ortodocşi au apariţii publice cu lideri politici importanţi, iar
mesajele religioase conţin adesea promisiuni şi obiective politice, cât
şi îndemnul la susţinere pentru anumite poziţii politice", arată
raportul.
Raportul SUA aminteşte şi de plângerile repetate privind faptul că
statul favorizează în mod nejustificat Biserica Ortodoxă. "În iunie
2008, reprezentanţi ai bisericilor reformate, luterane, unitariene,
greco-catolice şi baptiste ungare au depus o plângere la Comisia
Europeană pretinzând că legea religiilor discriminează minorităţile
religioase şi că, în ciuda prevederilor constituţionale care garantează
libertatea religioasă, statul favorizează în mod nejustificat BOR",
constată Departamentul de Stat.
În plus, se menţionează şi că minorităţile religioase au semnalat că
Bisericii greco-catolice nu i-au fost restituite de către BOR
lăcaşurile de cult, că elevii aparţinând minorităţilor religioase nu au
un acces egal la educaţie religioasă şi că BOR primeşte fonduri
disproporţionat de mari şi proprietăţi din partea statului, că statul
nu sancţionează acţiunile BOR care sunt împotriva principiului
dialogului, cum ar fi distrugerea proprietăţilor care ar trebui
restituite, instigarea la ură religioasă la televiziunea de stat şi
discriminarea în şcoli şi în mass-media.
Totodată, raportul menţionează că BOR a fost adesea "intolerantă" cu
alte grupuri religioase şi a criticat adesea aşa-numita "acţiune
agresivă de a crea prozeliţi" a protestanţilor, neoprotestanţilor şi a
altor grupuri religioase descrise de BOR ca fiind secte, aceste
situaţii degenerând în conflicte fizice şi verbale în unele cazuri.
Guvernul României discriminează minorităţile religioase
"Guvernul a continuat să facă diferenţieri între grupurile religioase
recunoscute şi nerecunoscute, iar criteriile de recunoaştere şi
înregistrare au continuat să impună obstacole minorităţilor
religioase", mai arată raportul.
Unele grupuri minoritare au continuat să semnaleze că autorităţile
locale tergiversează acordarea de permise de construcţie în funcţie de
apartenenţa religioasă. În plus, este abordată problema predării
religiei în şcoli, numai cele 18 grupuri religioase recunoscute în
România având dreptul să ţină ore de religie.
"Minoriţăile religioase, precum martorii lui Iehova sau baptiştii, au
continuat să semnaleze în mod credibil că autorităţile au supus copiii
aparţinând credinţei lor la presiuni pentru a frecventa ore de religie
ortodoxă", notează raportul, referindu-se la cazuri din Oraviţa,
Caraş-Severin şi Giurgiu. De asemenea, se presupune, potrivit
documentului citat, că orele de religie ortodoxă sunt programate în mod
deliberat în mijlocul zilei astfel ca toţi elevii să fie nevoiţi să
participe.
Mai mult, potrivit Departamentului de Stat, minorităţile religioase au
continuat să semnaleze că la unele festivităţi şcolare elevilor li se
cere să participe la slujba religioasă ortodoxă, dezaprobând faptul că
autorităţile permit, în general, BOR să joace un rol activ în
deschiderea ceremoniilor de acest tip. Raportul atrage atenţia că
acelaşi fenomen se poate constata şi în armată.
Autorităţile române tind să minimizeze semnificaţia unor acte antisemite
"Acte de antisemitism, inclusiv profanarea şi vandalizarea sit-urilor
evreieşti, au continuat pe perioada etapei de monitorizare fără nicio
schimbare apreciabilă în modificarea frecvenţei în comparaţie cu
rapoartele precedente. Presa naţional-extremistă a continuat să publice
articole antisemite. Unele grupuri au organizat evenimente publice sau
au făcut declaraţii publice pe teme antisemite", atrage atenţia
raportul.
"Potrivit Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului
din România, autorităţile române au avut tendinţa să minimizeze
semnificaţia unor astfel de incidente de vandalism, motivând că sunt
acte ale unor copii, beţivi sau ale unor persoane dereglate mintal",
completează Departamentul de Stat.
Au existat, potrivit raportului, aproximativ 12 incidente antisemite
privind distrugerea proprietăţii şi vandalismul în fiecare dintre
perioadele monitorizate recent. Astfel, au fost pictate svastici pe
clădiri, profanate morminte şi cimitire, vandalizate sinagogi sau
clădiri deţinute de evrei. "Uneori poliţia a identificat autorii
acestor acte, dar cei mai mulţi dintre ei nu au ajuns în instanţă",
semnalează Departamentul de Stat. Spre exemplu, la 26 februarie 2008,
un individ de 20 de ani a desenat svastici, a scris "Heil Hitler" şi a
distrus trei oglinzi ale unui troleibuz din Bucureşti, dar procurorul
l-a acuzat pe acesta "numai de distrugerea bunurilor publice", se arată
în raport.
În plus, Departamentul de Stat evidenţiază că şi în emisiuni transmise
de televiziuni private au fost exprimatre viziuni şi atitudini
antisemite. Raportul aminteşte şi de publicaţiile partidului extremist
România Mare al lui Corneliu Vadim Tudor, care au continuat să conţină
declaraţii şi articole reprezentând "puternice atacuri antisemite". În
aprilie 2008 "autorităţile nu au reacţionat la publicarea unei svastici
inversate pe prima a pagină a săptămânalului România Mare",
atenţionează raportul.
De asemenea, restituirea proprietăţilor Bisericii greco-catolice
confiscate de regimul comunist a rămas o problemă. "În numeroase cazuri
minorităţile religioase nu au reuşit să obţină posesia proprietăţilor
confiscate. Chiar dacă a existat un anumit progres pe perioada
monitorizată de raport, ritmul de restituire este extrem de redus, iar
marea majoritate a cazurilor de restituire au rămas nerezolvate. În
multe cazuri autorităţile locale au refuzat chiar să restituie
proprietăţile în legătură cu care exista un interes al guvernării
municipale sau centrale", se arată în documentul Departamentului de
Stat.
Totodată, comunitatea musulmană a continuat să aibă probleme cu
înmormântările membrilor săi. "În ciuda promisiunilor făcute de
primarul Bucureştiului, comunitatea nu a primit o proprietate pentru
înfiinţarea unui cimitir musulman", mai notează raportul
