Parlamentul român a refuzat miercuri să aprobe guvernul propus de
economistul Lucian Croitoru, trimiţând mingea în terenul preşedintelui
Traian Băsescu, potrivit agenţiei France-Presse.
Numai 189 de deputaţi şi senatori au votat pentru guvernul Croitoru, în
timp ce 250 au votat împotrivă. "Misiunea mea s-a încheiat. (...) Era
cel mai bun guvern pe care îl puteam forma", a declarat Croitoru, citat
de AFP.
România, aflată în prezent în negocieri cu FMI şi Uniunea Europeană
pentru virarea tranşelor suplimentare ale unui credit obţinut în
primăvară, pentru a combate efectele crizei economice, va fi în
continuare condusă de guvernul interimar al lui Emil Boc, explică
agenţia.
"Majoritatea şi-a spus cuvântul. Îi vom solicita în mod oficial încă o
dată (lui Traian Băsescu, n.r.) să revină la ceea ce se numeşte regula
de aur a democraţiei, propunerea domnului Klaus Johannis ca viitor
premier desemnat al României. Vom solicita reluarea consultărilor,
conform Constituţiei, cu şeful statului", a declarat liderul
social-democraţilor (PSD, de opoziţie), Mircea Geoană.
Cele trei partide de opoziţie dispun împreună de majoritate absolută în
Parlament după prăbuşirea, la începutul lunii octombrie, a coaliţiei
formate din democrat-liberalii lui Boc şi social-democraţi. În baza
Constituţiei, şeful statului trebuie să facă a doua nominalizare pentru
formarea unui guvern, potrivit AFP.
Dar în condiţiile în care se apropie alegerile prezidenţiale - primul
tur este prevăzut în 22 noiembrie, iar al doilea în 6 decembrie -
Băsescu nu a exclus posibilitatea ca acest lucru să fie lăsat în
sarcina învingătorului de la aceste alegeri, la care candidează şi el.
Din declaraţiile sale ar reieşi, potrivit AFP, că mizează pe o
refacere a alianţelor după ce va fi cunoscut rezultatul alegerilor
prezidenţiale.
Respingerea Guvernului Croitoru riscă să agraveze criza economică, în
condiţiile în care Bucureştiul are nevoie de o nouă tranşă din
împrumutul FMI, pentru a putea plăti pensiile şi salariile din sectorul
public.
România a intrat în recesiune în 2009, după ani de creştere economică
importantă. Potrivit estimărilor, economia ţării urmează să se
contracte cu 8%, până la 8,5% anul acesta.
Evocând riscul unei întreruperi a acordului cu FMI şi UE, Croitoru a
subliniat că România trebuie să găsească până la sfârşitul anului cinci
miliarde de euro, în special pentru salarii şi pensii. "O sarcină
extrem de dificilă", a apreciat el, citat de AFP.
La iniţiativa opoziţiei, Parlamentul a votat în unanimitate o
declaraţie prin care şi-a luat angajamentul să respecte indicatorii
economici conveniţi cu FMI, în special să reducă deficitul public la
5,3% în 2010, faţă de 7,9% aşteptat în 2009.
FMI, care a dat dovadă de bunăvoinţă acceptând să trimită o misiune la
Bucureşti în pofida lipsei unui guvern stabil, a dat asigurări miecuri
că încearcă să găsească "soluţii pentru a putea respecta nivelul
prevăzut de deficite" în cursul negocierilor cu responsabili români.
Opoziţia din Parlamentul român l-a respins pe premierul desemnat Lucian
Croitoru şi cabinetul propus de el, accentuând şi mai mult criza
politică, apreciază Reuters. PSD, aflat în opoziţie, a dat asigurări că
va susţine aprobarea rapidă a bugetului pe anul 2010, pentru a ajuta
Bucureştiul să respecte condiţiile acordului de împrumut, dar analiştii
citaţi de agenţie se îndoiesc că acest lucru s-ar putea întâmpla până
în 10 decembrie, când expiră termenul fixat de FMI.
După prăbuşirea cabinetului de centru, luna trecută, forţele politice
se luptă înainte de alegerile prezidenţiale, ceea ce complică
negocierile pentru buget şi pune în pericol acordarea ajutorului.
Cursul leului nu a variat, practic, după vot, iar observatorii au
explicat că piaţa anticipa respingerea lui Croitoru, notează Reuters.
"Incertitudinea va rămâne mare până la alegerile prezidenţiale", a
declarat Ionuţ Dumitru, analist la Raiffeisen Bank.
Potrivit analiştilor citaţi de agenţie, orice nou candidat pentru
funcţia de premier va încerca să formeze un cabinet înainte de primul
tur al alegerilor prezidenţiale din 22 noiembrie. Ei sunt îngrijoraţi
că ţara ar putea să nu mai aibă timp să respecte condiţiile pentru
următoarea sa tranşă de împrumut.
Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale, a fost unul
dintre membrii echipei române care a negociat pachetul de asistenţă
oferită de FMI, UE şi Banca Mondială, aminteşte Reuters.
Politicienii români nu cred că criza se va încheia până când vor fi
aflate rezulatele alegerilor prezidenţiale, la care principalii
candidaţi sunt Băsescu, Geoană şi liberalul Crin Antonescu, scrie
agenţia internaţională
. Câştigătorul poate alege cine va conduce următorul guvern.
Şi agenţia americană de presă Associated Press scrie că tentativa
consilierului financiar Lucian Croitoru de a conduce Guvernul României
a eşuat miercuri, după ce trei partide politice au votat împotriva sa.
AP aminteşte că preşedintele american Traian Băsescu urmează să
nominalizeze un nou premier, care va fi supus din nou votului
Parlamentului. Cele trei partide de opoziţie îl vor pe primarul
Sibiului, Klaus Johannis.
De altfel liderul PSD, Mircea Geoană, i-a cerut lui Băsescu să îl ia
din nou în considerare pe Johannis, notează AP, precizând că
preşedintele în exerciţiu şi Geonă sunt adversari la alegerile
prezidenţiale din 22 noiembrie.
Forbes preia un material Reuters privind respingerea lui Croitoru,
subliniind că acest lucru prelungeşte tulburările de pe scena politică,
ce pune sub semnul întrebării acordarea următoarei tranşe din
împrumutul FMI.
Şi agenţia italiană de presă ASCA scrie că Parlamentul român a respins
guvernul propus de economistul Lucian Croitoru, desemnat premier luna
trecută. "Astfel a fost amânată din nou soluţia la criza politică din
ţară, care va trebui să aştepte alegerile prezidenţiale din 22
noiembrie", comentează ASCA.
Agenţia italiană aminteşte că Lucian Croitoru, fost reprezentant al
României la Fondul Monetar Internaţional, a fost însărcinat în 15
octombrie de preşedintele Traian Băsescu să formeze un nou guvern, după
căderea echipei de centru-dreapta a lui Emil Boc.
La rândul său, Kyiv Post citează Reuters, potrivit căruia economiştii
avertizează că România nu mai are timp să respecte condiţiile pentru
pachetul de asistenţă de 20 de miliarde de dolari, iar partidelor
politice le va fi greu să găsească un consens până la alegerile
prezidenţiale.