"Creierul uman este divizat în două emisfere, care fac lucruri diferite. Emisferele sunt conectate printr-o bandă groasă din ţesut nervos care transportă informaţii între cele două. Această bandă de nervi este mai mare la femei decât la bărbaţi, ceea ce înseamnă că partea dreaptă a creierului, cea emoţională e mai bine conectată la partea stângă, cea analitică", explică în tratatul său Rita Carter..
De aceea, femeile sunt conştiente din punct de vedere emoţional. De asemenea, emoţiile ajung în gânduri şi discursuri.
Când fac activităţi complexe, femeile îşi folosesc ambele părţi ale creierului, în timp ce bărbaţii folosesc partea cea mai potrivită pentru activitatea respectivă.
Creierul uman al unui adult are 100 de miliarde de neuroni care îşi trasmit semnale între ei. Ne naştem cu aproape toţi neuronii pe care îi vom avea vreodată, dar cu cât ne maturizăm facem noi conexiuni. În copilărie, mii de conexiuni se fac în fiecare minut.
Contrar unei percepţii populare potrivit căreia celulele neuronale nu se regenerează, adulţii continuă să dezvolte noi celule cerebrale, dar cu vârsta, numărul total al neuronilor scade şi conexiunile degenerează, ducând la micşorearea creierului.
După 20 de ani, masa creierului scade cu 1 gram pe an, până la 90 de ani, creierul va pierde între 5 şi 10% din volum. Există de asemenea, schimbări la forma creierului, care afectează abilitatea neuronilor să transmită unde cerebrale.
Consumul de alcool micşorează creierul. Aceasta este concluzia la care a ajuns Rita Carter. Pe de altă parte, exerciţiile frecvente de gimnastică aerobică măresc volumul creierului, lucru care poate să ajute la menţinerea sănătăţii creierului în cazul bătrânilor.
Suntem cu o jumătate de secundă în urmă
"Inconştientul are nevoie de o jumătate de secundă pentru a procesa senzorii care vin, totuşi nu suntem conştienţi de acest decalaj", spune omul de ştiinţă Rita Carter.
Aceasta a explicat că "atunci când ne lovim la degetul de la picior, avem impresia că ştim ce s-a întâmplat imediat. Aceasta iluzie de iminenţă e creată de un mecanism ingenious care susţine percepţiile conştiente până în momentul în care stimulul intră în creier. Suntem făcuţi să credem că simţim lucrurile înainte de a se întâmpla".
Renunţarea la carbohidraţi nu este benefică pentru creier.
"Glucoza este singura hrană pentru creier, care este cel mai frămând organ al corpului. Deşi are doar 2% din greutatea corpului, necesită 20% din resursele sale de glucoza", susţine omul de ştiinţă Rita Carter.
Glucoza de care are nevoie corpul uman se obţine din carbohidraţi, care ajung la creier prin sânge. "Creierul uman consumă 420 de calorii pe zi, în jur de o cincime din caloriile luate din alimentaţie. Deoarece creierul nu poate stoca glucoza, această substanţă trebuie să fie disponibilă în sânge. Fără oxigen sau glucoză, apar leziuni ireparabile ale creierului după zece minute. De aceea e necesară resuscitarea imediată în caz de stop cardiac, pentru a conduce oxigenul şi glucoza la creier", este de părere Rita Carter.
Durerea este doar în mintea noastră
Felul în care răspunzi la durere, depinde de o circumvoluţie a creierului situată deasupra corpului calos care porneşte din partea de sus a creierului.
Oamenii pot dezvolta abilitatea să atenueze activitatea creierului în această regiune învăţând să-şi mute atenţia de la stimulii dureroşi, creând efectul unui analgezic.
Victimele accidentelor au experimentat calmarea durerii folosind realitatea virtuală, pentru a-şi distrage atenţia de la durere.
Toate aceste descoperiri aparţin Ritei Carter, om de ştiinţa şi scriitor în domeniul medical care aduce lămuriri despre felul în care creierul funcţionează şi felul în care acţionăm.
