Autorii plângerii, printre care deputatul conservator Peter Gauweiler (CSU) şi membri ai formaţiunii radicale de stânga Die Linke, susţin că tratatul destinat reformării instituţiilor europene reduce competenţele Parlamentului naţional, încălcând astfel Cosntituţia.
Curtea Constituţională cu sediul la Karlsruhe, formată din opt judecători, a luat în serios plângerea şi îi va consacra două zile de pledoarii, o durată neobişnuit de mare. Şi reacţia Guvernului a fost cât se poate de serioasă. Ministrul de interne Wolfganf Schauble şi cel de externe Frank-Walter Steinmeier vor merge la Karlsruhe pentru a apăra tratatul adoptat cu greu de Uniunea Europeană în octombrie 2007. Textul a fost obţinut în urma eforturilor cancelarului Angela Merkel, după ce Constituţia europeană fusese respinsă de francezi şi olandezi prin referendum.
Tratatul de la Lisabona a fost deja ratidicat de cele două camere ale Bundestagului (Parlamentul german). Totuşi, la cererea Curţii Constituţionale, preşedintele Horst Kohler va trimite actul de ratificare numai după ce judecătorii vor lua o decizie, iar acest lucru ar putea dura până la vară.
Cea mai importantă curte din Germania, unul dintre statele fondatoare ale UE, a devenit un nou obstacol de trecut înainte ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare. Alte state care au dificultăţi în ratificarea textului sunt Irlanda, Polonia şi Cehia.
Astfel, alegătorii irlandezi au respins tratatul prin referendum la 12 iunie 2008, dar vor participa la un al doilea organizat anul acesta, după ce Dublinul a obţinut mai multe derogări din partea UE.
Preşedintele polonez Lech Kaczynski a anunţat că va semna legea de ratificare a tratatului numai dacă textul va fi ratificat de Irlanda, singurul stat unde tratatul trebuie supus consultării populare.
În ceea ce priveşte Cehia, camera inferioară a Parlamentului urmează să se pronunţe la 17 februarie, însă chiar dacă tratatul va fi ratificat, preşedintele eurosceptic Vaclav Klaus a promis că va amâna cât mai mult timp posibil semnarea textului.
În plângerea către Curtea Constituţională, deputatul conservator bavarez dă un exemplu ipotetic pentru a demonstra cum Tratatul de la Lisabona permite evitarea Parlamentului german în luarea deciziilor. "Ministrul mediului nu reuşeşte să convingă Parlamentul să interzică folosirea becurilor cu incandescenţă care pot dăuna mediului înconjurător", scrie deputatul conservator. "Ulterior, el face aceeaşi propunere Consiliului European, unde miniştrii altor ţări o aprobă şi ea va deveni în cele din urmă o directivă europeană", explică Gaweiler. După aceea, directiva va trebui transpusă în dreptul german, deşi a fost iniţial respinsă de Bundestag, precizează el. Numărul mare de documente emise de UE ar împiedica deputaţii să prevină acest gen de manevre.
Audierile ar putea să nu înlăture ultimul obstacol în calea ratidicării tratatului de către Germania, deoarece, chiar dacă judecătorii resping plângerea, o alta de peste 200 de pagini a fost depusă la Curtea Constituţională la sfârşitul lunii ianuarie. Printre semnatarii acesteia se numără contele Franz Ludwig von Stauffenberg, fost deputat european şi fiul lui Claus Schenk von Stauffenberg, autorul unei tentative de asasinat împotriva lui Hitler.
