Curtea Constituţională va dezbate, tot pe 28 octombrie, Legea salarizării unice şi Legea privind reorganizarea unor instituţii şi autorităţi publice.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni seara, că, dacă legile pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament vor fi declarate neconstituţionale de către CCR, "se complică enorm relaţia cu FMI", iar Legislativul va trebui să lucreze şi în campanie pentru a se respecta termenii acordului.
Băsescu a atenţionat, la RFI, că fără aceste legi care vizează reformarea instituţiilor statului, România ar putea să nu mai primească tranşele de împrumut de la FMI pe anul următor.
Reprezentanţii opoziţiei au anunţat, pe 23 septembrie, că au atacat Legea educaţiei la Curtea Constituţională (CCR). Deputatul PNL Ciprian Dobre a făcut o trecere în revistă a principalelor aspecte de neconstituţionalitate sesizate de liberali în Legea educaţiei. "Cinci critici majore am dezvoltat în sesizarea noastră. Primul aspect este legat de directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ, articolul 251 din lege, care spune că profesorii care deţin funcţia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic", a remarcat liberalul, menţionând că s-ar excede articolul 40 alineatul 3 din Constituţie care arată că nu pot face parte din partide politice doar judecătorii CCR, avocaţii poporului, magistraţii, membri activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
Un alt element reclamat de liberali se referă la soluţionarea stării de incompatibilitate. Potrivit lui Dobre, la articolul 331 din Legea educaţiei, se face următoarea precizare: directorului sau directorului adjunct care este în stare de incompatibilitate i se desface contractul de muncă pe motive disciplinare. "Adică incompatibilitatea se soluţionează prin intermediul dreptului muncii. O altă aberaţie - directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ nu au contract de muncă, ci contract de management", a comentat liberalul.
Deputatul PNL a susţinut şi că în Legea educaţiei se introduc discriminări prin prevederea potrivit căreia absolvenţii liceului pot susţine în mod gratuit examenul de bacalaureat de două ori, ceea ce ar însemna că cei de la privat o pot face o singură dată sau de trei ori, "legea nu distinge şi nu le mai spune nimic". "Oricum am lua-o, avem de-a face cu o discriminare raportat la articolul 4 alineatul 2 din Constituţie", a subliniat Dobre.
O altă critică adusă de liberali se referă la prevederea pentru acordarea a 500 de euro pentru fiecare cetăţean român la naşterea acestuia. Ciprian Dobre a punctat că, în condiţiile în care Legea intră în vigoare după promulgare, iar normele de aplicare ale legii sunt prevăzute pentru zece luni de la intrarea în vigoare, problema care se pune este discriminarea faţă de cei născuţi înainte de intrarea în vigoare a textului.
În plus, Dobre a făcut referire la încălcarea articolului din Constituţie care garantează autonomia universitară. "La articolul 298 se arată că în cazuri bine justificate în perioada unei legislaturi de patru ani, Ministerul Educaţiei poate prin ordin, să suspende din funcţie rectorul unei instituţii de învăţământ superior de stat sau privat, acreditată sau autorizată provizoriu. Cu alte cuvinte, cu toate că autonomia este garantată, domnul Boc îşi asumă răspunderea în faţa Parlamentului tocmai pe un articol care înfrânge această garanţie", a afirmat liberalul, în opinia căruia "Universităţile vor fi conduse de Guvern".
Parlamentarii PNL au sesizat şi încercarea de politizare a sistemului de învăţământ preuniversitar şi universitar.
Curtea Constituţională a amânat pentru 28 octombrie discuţiile privind sesizarea liberalilor pe Legea educaţiei
