Mai multe asociaţii de magistraţi se pregătesc să facă plângeri penale atât Guvernului, cât şi lui Cătălin Predoiu. Judecătorii şi procurorii susţin că aceştia se fac vinovaţi de abuz în serviciu. Este vorba de acea decizie a Curţii de Apel Bucureşti prin care o parte din magistraţi au obţinut suspendarea Ordinului 71 al Guvernului în care se prevede eşalonarea riscului de suprasolicitare şi risc. Totuşi, deşi există o hotărâre în acest sens, magistraţii nu şi-au primit salariile integral.
Curtea de Apel Bucureşti are o datorie de 10 milioane lei la furnizorii de servicii.
Tribunalul Bucureşti este dator 5 milioane de lei.
În cazul în care facturile nu vor fi plătite, cele două instanţe riscă să rămână fără curent. În acelaşi timp, judecătorii se plâng că au ajuns să îşi aducă hârtie şi toner de acasă.
DIICOT-ul este pus în imposibilitatea achitării utilităţilor şi chiriilor pentru spaţiile în care îşi desfăşoara activitatea, având restanţe de 1.146.031 lei. Fondul special pentru organizarea infracţiunilor flagrante sau folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor şi colaboratorilor acestora a fost mult diminuat ceea ce conduce la desfăşurarea cu dificultate a activităţii procurorilor.
Tribunalul Comercial Argeş se confruntă, de asemenea, cu o criză fără precedent. Nu mai sunt bani pentru hârtie, pixuri sau toner, aşa că hotărârile judecătoreşti nu mai pot fi redactate. Tot din lipsă de bani, nu mai pot fi trimise citaţiile către părţile în procese. Ministerul Justiţiei a încheiat un acord cu Poşta Română, pentru preluarea citaţiilor pe datorie, însă asta rezolvă doar o mică parte din problemele financiare.
Reprezentanţii Tribunalului Comercial Argeş au decis ca toate cele 500 de procese să fie amânate pentru toamnă, când se va încheia vacanţa judecătorească. Atunci însă, instanţele vor fi supraaglomerate.
