Proiectul de declaraţie finală a fost adoptat prin aclamare marţi după-amiază, deşi conferinţa se încheie vineri. Conferinţa trebuia să fie urmarea celei de la Durban, Africa de Sud, din 2001.
Preşedintele conferinţei Amos Wako a declarat documentul adoptat şi a salutat acest lucru drept o "decizie capitală".
Adoptarea declaraţiei este "răspunsul" la discursul antisemit al lui
Ahmadinejad, a declarat înaltul comisar ONU pentru drepturile omului,
Navy Pillay. Întrebată care vor fi consecinţele discursului
preşedintelui iranian la conferinţă pentru reputaţia ONU, Pillay a
răspuns: "Faptul că documentul a fost adoptat de către toate statele cu
excepţia a nouă este răspunsul nostru, pe care eu îl consider un
succes".
"Diplomaţii au decis să accelereze procesul (de adoptare a declaraţiei
finale) pentru a împiedica şi alte ţări să cedeze tentaţiei de a se
retrage, după polemica de luni", a explicat un diplomat sud-american
sub acoperirea anonimatului.
"Existau temeri că şi alte ţări se vor retrage, dar a existat şi
dorinţa de a spune clar că nu vrem să lăsăm pe nimeni să deturneze
conferinţa de la scopul său iniţial", a comentat şi ambasadorul
egiptean Badr.
Conferinţa a început luni într-o ambianţă de polemică din cauza
diatribelor antiisraeliene ale preşedintelui iranian Mahmoud
Ahmadinejad, care au provocat retragerea din sală a celor 23 de ţări
europene prezente. Temându-se tocmai de aceste derapaje, mai multe ţări
deciseseră încă înainte de deschiderea conferinţei să nu participe la
aceasta. Luni seară, Cehia, care asigură preşedinţia semestrială a
Uniunii Europene s-a adăugat listei ţărilor absente. Statele Unite,
Israel, Australia, Canada, Germania, Italia, Olanda şi Polonia
anunţaseră că nu vor participa.
ONU şi-a intensificat marţi eforturile de a relansa evenimentul, după o
primă zi dezastruoasă, insistând asupra importanţei de a adopta un text
care obţinuse un amplu consens la ultima reuniune pregătitoare de
vineri. Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului ceruse luni
statelor membre să nu îi permită lui Ahmadinejad să saboteze
conferinţa, subliniind că discursul său "nu are nimic de-a face, pe
fond, cu tema conferinţei şi deci nu îi compromite cu nimic
rezultatul". Oficialul ONU subliniase că "189 de state au convenit prin
consens vineri asupra unui proiect de declaraţie finală", după mai
multe luni de discuţii.
Şi ministrul francez de externe Bernard Kouchner apreciase marţi că
evenimentul "nu este deloc un eşec, ci începutul unui succes". Dacă
Durban I s-a soldat cu o "desfăşurare de rasism", Durban II se pregătea
să adopte "un text în care figurează tot ce vor ţările occidentale",
chiar dacă "nu este perfect", a afirmat el.
În cele din urmă, textul adoptat a fost epurat de toate subiectele de
discordie: referirile la Israel şi calomnierea religiilor, considerate
inacceptabile de către occidentali, au fost retrase, în timp ce
paragraful referitor la Holocaust a fost menţinut, deşi Iranul s-a
împotrivit. Textul face referire de asemenea la Declaraţia şi Programul
de Acţiune de la Durban (DDPA) din 2001, pe care Statele Unite nu l-au
acceptat la vremea respectivă.
Declaraţia conţine două paragrafe privitoare la conflictul
israeliano-palestinian pe care Washingtonul le contestă, şi unul despre
"soarta poporului palestinian care trăieşte sub ocupaţie străină", în
capitolul consacrat "victimelor rasismului".
Conferinţa va continua până vineri, deşi declaraţia sa finală a fost deja adoptată.
