Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai (pe plaiuri mioritice la 2040 de m altitudine), a fost odată ca niciodată, o adevărata feerie a iernii intitulată: Hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac.
În seara de 21-22 feb 09, singurul hotel de gheaţă din sud-estul Europei a fost la dispoziţia a doi călărăşeni, veniţi de pe malurile Dunării în creierii munţilor, în căutarea unei aventuri pe care nu numai că au găsit-o, dar au şi trăit-o din plin (după petrecere şi vin fiert, am fost singurii care am rămas în hotelul de gheaţă şi am dormit pe patul de gheaţă în acea noapte, în unul din "dormitoarele" hotelului -mai mulţi turişti erau cazaţi în aceeaşi noapte, însă aceştia nu au rezistat aerului rece şi au ales cabana Bâlea Lac pentru a se odihni, în timp ce noi am tras zăvorul după noi şi am petrecut o noapte magică, într-un decor de gheaţă inedit, numai al nostru).
Camerele sculptate în gheaţă, fiecare cu un design interior unic, cu blănuri de animale şi saci de dormit, lumini în gheaţă (cu fire şi întrerupatoare cu tot :)), biserica de gheaţă cu altarul său de gheaţă şi "Cina cea de taină" sculptată în gheaţă, statuete de gheaţă, cockteil şi şampanie în pahare de gheaţă luate de pe barul de gheaţă, muzică şi bună dispoziţie, zăpadă şi ninsoare cât cuprinde, Bâlea Lac îngheţat, telecabina, munteni localnici ospitalieri, nelipsitul câine ciobănesc, foc în soba cabanei Bâlea Lac, vin fiert, joc de cărţi şi mimă , balul Vânătorilor din Sibiu, elicopterul unei echipe de filmare suedeze care a decolat şi a aterizat spectaculos pe lacul îngheţat în repetate rânduri, plimbări de vis prin zăpada de 2.5 m, etc., toate au constituit ingredientele unei mini-vacanţe şi a unei aventuri de neuitat pe tărâmul gheţii; o poveste care de n-ar fi. nu s-ar mai povesti.
Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea mea. :)
