Potrivit cotidianului francez, Transilvania, cunoscută precum "regatul contelui Dracula", găzduieşte amintirea unui alt nobil, mai simpatic, Samuel von Brukenthal (1721-1803), un om al iluminismului, un curios care se inspira din enciclopedii, cu Voltaire şi Fraţii Grimm în bogata sa colecţie de cărţi.
Baron, diplomat la Viena, Brukenthal a intrat în graţiile împărătesei Marie-Therese a Austriei şi a devenit amantul acesteia, care i-a oferit tablouri în dar. Aceste tablouri au devenit baza fondului excepţional al lui Brukenthal, compus din peste 1.200 de tablouri şi pânze, o bibliotecă de 16.000 de cărţi şi un cabinet de curiozităţi care conţine două milioane de obiecte. Pentru această comoară, considerată una dintre cele mai excepţionale din Europa, baronul, odată revenit pe pământurile sale natale, a construit un castel baroc la Hermannstadt, actualul Sibiu.
Povestea este una demnă de Perrault, scrie Le Figaro. În secolul al XX-lea, Ceauşescu şi-a însuşit comorile lui Brukenthal, însă după căderea comunismului, acestea au fost returnate deţinătorului de drept, Biserica Evanghelică (pentru că baronul nu a avut copii şi a făcut parte dintr-o comunitate protestantă de limbă germană stabilită în România). Cât despre castel, acesta rămâne ceea ce a fost la origini - un muzeu. A fost deschis publicului în 1817, iar acum este muzeu naţional.
Curatorul muzeului parizian a obţinut împrumutul unei selecţii reprezentative de tablouri din colecţia lui Brukenthal. În cadrul acestui muzeu, şase spaţii sunt căptuşite de opere din colecţia Brukental, împărţite în şase teme - peisaje, portrete, scene de război, picturi istorice, mituri şi religie, natură moartă. În interiorul acestor camere se pot observa un mediocru portret al baronului, "Le Massacre des Innocents à Bethléem" pictat de Pieter Bruegel cel Bătrân, un peisaj montan pictat de Jocodus De Momper, un Van Eyck, două picturi ale lui Hans Memling.
Colecţia Brukental va fi deschisă la muzeul parizian, în premieră pentru Paris, între 11 septembrie şi 11 ianuarie 2010.