Proiectul prevede că suprafaţa cu statut juridic incert poate face obiectul unui schimb sau concesionării de teren. "Terenul respectiv este unul de spaţiu verde, pe care nu se poate construi. Dezvoltatorul are nevoie de el pentru a folosi intensiv restul terenului şi a arăta că în jurul constucţiei există şi zonă verde. Terenul respectiv poate fi concesionat numai de primărie. Dacă cineva îl va revendica, primăria trebuie să dea în schimb o suprafaţă de teren similară", spune vicepreşedintele fundaţiei Eco-Civica, Dan Trifu.
În Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aferent blocului turn se prevede o suprafaţă verde de 673 metri pătraţi, deci chiar mai mică decât suprafaţa ce ar trebui concesionată.
Acelaşi PUZ prevede utilizarea intensivă a
terenului, cu depăşirea indicatorilor reglementaţi prin planul
urbanistic general (PUG). Astfel, POT (procentul de utilizare a
terenului, adică raportul între suprafaţa acoperită la sol de imobilul
spre construire şi suprafaţa totală a terenului) a fost mărit de la 70
la 80%, iar CUT (coeficientul de utlizare a terenului,
respectiv raportul între suprafaţa totală desfăşurata a imobilului şi
suprafaţa totală a terenului) de la 4,5 la 7.
Pe terenul din Calea Văcăreşti ar urma să fie construite patru blocuri,
cu câte 12, 19, 20 şi, respectiv, 25 de etaje. Ultimele două clădiri
vor avea şi patru nivele subterane.
O altă clădire, înaltă de 90 metri (22 etaje), ar putea apărea în Chitila Triaj, dacă la şedinţa de luni, 31 august, consilierii locali, vor vota un plan urbanistic zonal ce reglementează un teren de 50.000 metri pătraţi din zonă.
