În vârstă de 63 de ani, preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida a fost numit judecător în CCR pentru un mandat de 9 ani. Mandatul său expiră aşadar, la anul. A fost ales preşedinte al Curţii în 2004 şi reconfirmat în 2007, pentru alţi trei ani.
Ion Predescu a fost numit judecător al CCR în 2004 pentru un mandat de 9 ani. Născut acum 72 de ani în judeţul Olt, Predescu a fost senator timp de patru legislaturi consecutive (1990-2004) pe listele actualului Partid Social Democrat (PSD), fiind în 1996 pentru o scurtă perioadă de timp şi ministru al Justiţiei.
Puskas Valentin Zoltan a fost şi el senator, din partea UDMR timp de trei mandate (1996, 2000, 2004), ultimul incomplet. A fost numit judecător al Curţii în 2007 pentru un mandat de 9 ani.
Tot în 2015 îi expiră mandatul şi judecătorului Augustin Zegrean. Ales senator pe listele FSN în 1990, Zegrean a trecut în Partidul Democrat (PD), fiind în 2004 ales deputat pe listele acestei formaţiuni.
Petre Lăzăroiu a fost numit judecător al CCR de preşedintele Traian Băsescu în 2008, pentru un mandat de trei ani. Lăzăroiu are 56 de ani şi are trei copii.
Tudorel Toader mai are 7 ani de mandat. Profesor universitar la Facultatea de Drept a Universităţii \"Al.I. Cuza\" Iaşi, Toader a fost avocat în cadrul Baroului Iaşi în perioada 1991-2006.
Nicolae Cochinescu a fost procuror general al României în perioada 1996-1997, fiind numit de fostul preşedinte Ion Iliescu şi schimbat apoi de Emil Constantinescu. Mandatul său expiră la anul.
Acsinte Gaspar a fost deputat PDSR timp e două mandate pe listele PDSR şi ministru pentru relaţia cu Parlamentul în Guvernul Năstase. Este judecător la CCR din anul 2004, mandatul său expirând peste patru ani.
Tot în 2013 expiră şi mandatul judecătoarei Aspaziei Cojocaru. Profesor universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, profesor universitar doctor la Facultatea de drept “Yolanda Eminescu”, Universitatea “Valahia” din Târgovişte, cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Aspazia Cojocaru a fost acuzată în urmă cu doi ani de CNSAS că ar fi colaborat cu Securitatea, dar colaborarea a fost infirmată de Curtea de Apel Braşov.
Ce spune legea pentru alegerea preşedintelui
Conform legii pentru alegerea preşedintelui României, \"Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor. Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele şi candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei. Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevazută de lege pentru aducerea la cunoştinţă publică a rezultatului alegerilor\".
Decizia se ia cu votul majorităţii judecătorilor
Potrit legii privind organizarea şi funcţionarea CCR, aceasta \"veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului. Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională. Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României.\"
