Curtea Militară de Apel arată, în motivare, că, potrivit
expertizei medico-legale făcute în cazul fostului general, Chiţac
suferă de 11 afecţiuni, printre care "boala aortică degenerativă
moderat severă", afecţiune care nu poate fi tratată decât prin
protezare aortică, aşa cum au recomandat medicii de la Institutul
Naţional de Medicină Legală Mina Minovici. De asemenea, expertiza
medicală arată că acest tip de operaţie nu poate fi făcut decât într-o
unitate a Ministerului Sănătăţii şi nu într-un spital penitenciar.
Medicii care l-au consultat pe Chiţac au mai stabilit că, înainte de
operaţia la inimă, acesta să fie supus unei splinectomii, intervenţie
care, de asemenea, ar trebui să fie făcută într-un spital al
Ministerului Sănătăţii, mai notează magistraţii Curţii Militare de Apel
în motivarea deciziei din 18 septembrie.
Instanţa arată în motivare că, deşi în expertiza medico-legală făcută
în cazul fostului general nu sunt folosiţi termenii "imposibilitatea
executării pedepsei", magistraţii au considerat că, dacă experţii au
notat în concluziile lor că operaţiile recomandate lui Chiţac nu se pot
face în sistemul peniteciar, atunci se impune punerea în libertate a
acestuia. În acest fel, acesta îşi poate rezolva, dacă nu toate
problemele de sănătate, măcar pe cele urgente, pentru ca starea de
sănătate să îi permită să îşi execute pedeapsa de 15 ani de închisoare
la care a fost condamnat, consideră magistraţii Curţii Militare de
Apel.
Totodată, tot la recomandarea legiştilor, instanţa a decis ca perioada pentru care a fost pus în libertate Chiţac să fie de trei luni, având în vedere că este necesară o lună pentru splinectomie şi două luni pentru operaţia de inimă.
