Totuşi, 24,55% dintre cititori cred că preşedintele ar trebui să poată dizolva Parlamentul, în cazul unei crize politice, în timp ce 8% merg până la a fi de acord ca şeful statului să poată dizolva Guvernul. 12,72% şi-ar dori un stat semiprezidenţial, fiind de acord ca preşedintele să fie şi şeful Executivului.
Argumentele prezentate de cititori au însumat aproape 600 de comentarii.
Mihai susţine că secretul unui stat puternic este un preşedinte puternic. "Sunt de acord cu propunerea domnului preşedinte. În fond, uitaţi-vă la Rusia acum. Fără Putin, care a avut puteri sporite, Rusia nu ar fi stat azi de la egal la egal cu SUA. Franţa, înainte de Primul Război Mondial, era o republică parlamentară,iar unul din motivele pentru care nu a avut un imperiu colonial puternic a fost pentru că nu a avut pe cineva cu ambiţii puternice, iar clasa lor politica era ceva de genul celei româneşti de azi. Dacă cineva cu ambiţii ar ajunge la putere, gândiţi-vă că va face mult mai mult decât actualul Parlament, iar cât despre faptul că ar putea fi corupt, nu prea cred că ar fi posibil, deoarece populaţia şi-ar da seama de asta înainte ca acesta să fie ales".
Pe de altă parte, Carol este împotriva acordării preşedintelui puterea de a dizolva Parlamentul şi ne invită să ţinem cont de istoria comunistă. "Pentru plafonaţi şi cei incapabili să mai gândească, ar fi perfect să ia un singur om toate deciziile că nu ar mai fi dezbatere şi nici ei nu ar trebui să se forţeze să mai priceapă ceva. Pe viitor, eu poate că voi dori să iau parte la luarea deciziilor, nu să le ia altul pentru mine. Cum aş putea să mai fac asta dacă Parlametul din care aş face parte ar fi dizolvat de preşedinte fiindcă nu mai e obedient. Cei care ştiţi istorie: nu credeţi că un Parlament cu aceste puteri reduse nu e decât o nouă Mare Adunare Naţională, de pe timpul lui Ceauşescu, şi care ar vota în unanimitate totul? Da, am avut Parlament şi sub comunism, dar era cu numele. Nu vreau să se repete istoria".
Un alt cititor argumentează, şi el, pentru păstrarea situaţiei actuale şi invocă pericolul unui regim dictatorial. "Nu sunt de acord ca preşedintele să primească puteri sau prerogative sporite. Există riscul de a ne întoarce la stilul dictatorilor, vezi dictatura "Ceauşescu" şi cea regală de pe vremea lui Carol. Eu cred că ar fi bine să rămânem în această fază de organizare statală, a unei republici cu puteri echilibrat distribuite între Parlament, Preşedinţie şi Justiţie".
Katalin crede totuşi că cetăţenii care sunt împotriva sporirii puterilor sunt naivi. "Jocurile media dinspre partea "conservatoare" şi-au pus amprenta asupra românului. Vai, un nou dictator - Băsescu! Câtă demagogie din partea celor cu frica gândului că vor da odată socoteală! Şi cât de naivi pot fi compatrioţii mei români!".
Chiar dacă proiectul de modificare a Constituţiei nu prevede alterarea prerogativelor Parlamentului, Ierdan crede că "trebuie să se reduca şi puterile Parlamentului, interzicându-i-se votarea de legi prin care-şi alocă privilegii salariale, de pensii şi alte legi care-i ridică la rangul de stapâni ai populaţiei ţării".
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la mijlocul luni ianuarie, citând un raport realizat de Comisia prezidenţială de analiză a regimului politic şi constituţional din România, că "soluţia cea mai bună pentru România este cea a unui regim semiprezidenţial", unde preşedintele să aibă dreptul de a dizolva Parlamentul, dacă acest lucru ar duce la rezolvarea crizelor politice.
Citeşte şi Cristian Pîrvulescu: Sunt un susţinător al modelului austriac de republică
