Pentru a asigura stabilitatea zonei euro, Uniunea a stabilit că diferenţa dintre cheltuielile şi veniturile unui stat nu poate depăşi 3%. România a trecut însă de acest prag în 2008, deoarce a cheltuit mai mult decât planificase, iar oficiali europeni au anunţat dejă că vor lua măsuri disciplinare împotriva ţării noastre.
Declanşarea procedurii de deficit excesiv înseamnă în primul rând monitorizarea cheltuielilor bugetare.
Consiliul miniştrilor de Finanţe, care se reuneşte în iunie, va face o serie de recomandări, sub aspect fiscal şi bugetar, pe care statul respectiv are la dispoziţie şase luni pentru a le adopta. În cazul în care nu sunt respectate aceste măsuri, fondurile europene pot fi suspendate parţial sau total.
Pentru ţările care au adoptat moneda europeană, Comisia Europeană poate aplica şi amenzi. Oficialii de la Bruxelles estimează ca România va înregistra un deficit de 5,1% în acest an şi de 5,6% în 2010.
Comisia Europeană nu aplică sancţiuni pentru deficitul României
Raportul adoptat miercuri de Comisia Europeană prin care se constată că
România a avut un deficit bugetar de 5,4% din PIB în 2008 - prima etapă
în cadrul procedurii de deficit excesiv - nu se traduce prin sancţiuni
financiare aplicate Bucureştiului, a explicat un purtător de cuvânt al
CE.
Întrebat dacă Bruxelles-ul aplică
sancţiuni financiare Bucureştiului ca urmare a începerii procedurii de
deficit excesiv, Mark English, purtător de cuvânt CE a răspuns:
"Categoric nu".
"Comisia a adoptat azi rapoarte prin care constată că anul trecut au
existat deficite bugetare în cele patru ţări analizate azi, nimic mai
mult", a spus el, făcând referire la rapoarte similare adoptate şi
pentru Lituania, Polonia şi Malta.
English a explicat că CE este obligată să adopte astfel de rapoarte
privind deficitul excesiv atunci când un stat membru depăşeşte 3% din
PIB. El a precizat că există trei criterii care trebuie îndeplinite
pentru ca CE să nu adopte un astfel de raport: deficitul să fie aproape
de plafonul admis, temporar şi datorat unor circumstanţe excepţionale,
nici unul din cele patru state neîndeplinind aceste criterii.
Următorul pas în cadrul procedurii este ca rapoartele să fie analizate
de către comitetul economic şi financiar din cadrul Consiliului de
miniştri, care va trimite concluziile sale Comisiei.
"În iunie, Comisia, ţinând cont de analiza comitetului, va decide dacă
va recomanda consiliului de miniştri ai finanţelor (ECOFIN) măsuri şi
un calendar privind reducerea deficitului excesiv în ţările respective.
La şase luni după decizia ECOFIN, statele în chestiune trebuie să
adopte măsurile cerute, iar la sfârşitul anului, CE va reanaliza
situaţia", a explicat purtătorul de cuvânt.
În februarie, CE a adoptat rapoarte similare în cadrul procedurii de
deficit excesiv şi pentru Franţa, Grecia, Irlanda, Letonia şi Spania.
În cazul ţărilor euro, CE a indicat deja şi o perioadă de doi-trei ani
în care se aşteaptă ca aceste state să-şi remedieze deficitul.
"Numeroase state UE au în momentul de faţă deficite de peste 3% din
PIB, în principal din cauza recesiunii economice, care atrage după sine
scăderea veniturilor fiscale şi creşterea ajutoarelor de şomaj", a
declarat Joaquin Almunia, comisarul pentru afaceri economice şi
monetare, indicând că CE va adopta o poziţie mai laxă faţă de problema
deficitelor bugetare din statele membre.
În cazul României, raportul arată că deficitul public a atins 5,4% din
PIB în anul 2008, reflectând "derapaje importante ale cheltuielilor
curente, în special ale cheltuielilor cu salariile din sectorul public
şi ale cheltuielilor sociale", dar şi "previziuni exagerat de optimiste
privind veniturile".
Executivul european critică autorităţile române pentru "slaba
planificare şi execuţie bugetară", ce a dus la creşterea deficitului de
la 1,2% în 2005 la 5,4% din PIB în 2008, în ciuda creşterii medii reale
a PIB-ului de 6,5%.
Perspectivele CE sunt pesimiste, executivul european prefigurând un
deficit de 5,6% din PIB în 2010 în cazul în care România nu-şi modifică
politicile fiscale, "pe fondul unei încetiniri economice semnificative".
Pentru anul în curs, Comisia notează că politica bugetară vizează
corectarea importantelor dezechilibre interne şi externe "care au fost
lăsate să ia amploare în economie", ca parte a măsurilor adoptate în
contextul împrumutului FMI-UE.
