Cotidianul american Los Angeles Times dedică un amplu articol României, cu titlu "Ambivalenţa indusă de amnezie a României", în care criticile Hertei Muller şi realitatea întâlnită de jurnaliştii americani converg. "Refuzând să îşi confrunte trecutul, naţiunea est-europeană îşi lasă viitorul nesigur", este ideea care traversează întregul reportaj.
"În urmă cu trei săptămâni, când comitetul Nobel a acordat premiul pentru literatură scriitoarei române Herta Muller, i-a lăudat portretele fictive neclintite ale vieţii zilnice în dictatură din România comunistă. Ceea ce nu au menţionat a fost critica continuă non-fictivă pe care aceasta o face conducătorilor României postcomuniste", îşi încep jurnaştii americani articolul.
La doar câteva zile de la câştigarea Nobelului, Herta Muller, care acum trăieşte în Germania, şi-a criticat ţara de baştină pentru că nu s-a rupt de trecutul comunist. "Două decenii după căderea lui Ceauşescu, 40% dintre persoanele aflate la putere în România contemporană sunt veterani ai Securităţii, poliţia secretă a erei comuniste", este citată Muller în articol.
În urmă cu doi ani, Herta Muller a publicat un eseu caustic într-un
ziar din Frankfurt acuzând ţara din care s-a refugiat în 1987 de
amnezie colectivă. Potrivit eseului, "în România, cu toţii se prefac că
trecutul a dispărut în aer. Această amnezie permite mentalităţii
învechite să funcţioneze prin noi metode".
"În urmă cu o săptămână, ca oaspete al guvernului României, am vizitat
Bucureştii pentru prima oară din 1998 şi nu m-am putut abţine să nu mă
gândesc la critica lui Muller. Am văzut cât s-au schimbat lucrurile în
ultimii zece ani - o calitate a vieţii mai bună pentru câţiva norocoşi,
aglomeraţie în trafic mai mare şi o creştere a numărului persoanelor
care vorbesc engleza". Aceasta este radiografia pe care jurnaliştii
americani o fac unei Românii intrată pe drumul democratizării cu mari
aspiraţii, "dorinţa de a se alătura Uniunii Europene şi NATO, un vis
care a derivat din insistenţele românilor de a fi latini şi vestici şi
din dorinţa ridicată de a-şi ridica standardul de viaţă".
Jurnaliştii americani au vorbit cu românii, iar concluzia pe care o
desprind este că România de acum este încremenită. Nimeni nu vrea să
îşi asume schimbarea, tinerii vor să emigreze, iar cei maturi se
complac în fatalism. Concluzia jurnaliştilor este în ton cu critica
severă a Hertei Muller: românii nu îşi asumă istoria, iar fără memorie
socială şi asumare critică a trecutului, viitorul însuşi este suspendat.
"Rezultatele sondajelor confirmă spusele Hertei Muller. Neglijarea
confruntării cu trecutul comunist şi reconfigurarea vechilor structuri
de puteri mai degrabă decât crearea unora noi nu numai că nasc
cinismul, dar lasă electoratul nesigur de natura responsabilităţii sale
de cetăţean într-o democraţie. "Capul plecat sabia nu-l taie",
potrivit unui proverb românesc vechi. La 20 de ani de la revoluţie unii
români încă se luptă cu impulsul fatalist. Rămâne de văzut dacă restul
concetăţenilor lor vor ridica vreodată capul", concluzionează
jurnalistul american.
