"În pofida adoptării în 1992 a directivei, reţeaua Natura 2000 nu era realizată complet 14 ani mai târziu. Din cauza acestor deficienţe, eroziunea biodiversităţii în UE a crescut în mod dramatic", subliniază autorii studiului, realizat de experţi independenţi la cererea Comisiei de petiţii din Parlamentul European. Studiul s-a axat pe opt ţări: Belgia, Franţa, Germania, Polonia, Spania, Suedia, România şi Marea Britanie.
În afara faptului că mai multe state membre noi nu au pus în aplicare corect directiva Habitat (privitoare la protecţia ariilor naturale care adăpostesc specii sensibile), numeroase zone speciale au fost desemnate fără a beneficia însă de regimuri adecvate de protecţie sau de gestionare, susţin experţii, care dau vina pe limitarea resurselor financiare, lipsa de voinţă politică, opoziţia societăţii civile.
Aceştia notează că numărul mare de plângeri transmise Comisiei Europene şi Comitetului de petiţii ale Parlamentului European subliniază frustrarea majoră resimţită de cetăţenii europeni şi de ONG-uri. Experţii conchid că statele membre au eşuat vizibil în îndeplinirea obligaţiilor pe care le au în acest domeniu.
"Studiul evidenţiază carenţele grave în gestionarea siturilor Natura 2000. Avem intenţia să interpelăm CE pentru a cere studii suplimentare, deoarece este de datoria Bruxelles-ului să atenţioneze statele membre când au lipsuri într-un domeniu", au precizat europarlamentari ecologişti.
Biodiversitatea suferă tot mai mult, potrivit unui studiu efectuat în opt ţări UE, inclusiv în România
