BCR, cea mai mare bancă după active de pe piaţa românească, a stabilit
cel mai mare plafon de credite pentru programul Prima Casă, în valoare
de 450 milioane euro. Însă Ministerul Finanţelor a anunţat, joi
seară, că programul a fost suprasubscris de bănci, care au alocat în
total 1,457 miliarde euro, peste plafonul stabilit de Guvern, de 1
miliard euro, iar redistribuirea fondurilor pentru fiecare bancă se va
face după metoda pro-rata.
BCR alocă 25% din suma totală cu care
intră în program pentru finanţarea locuinţelor în construcţie, restul
de 75% fiind pentru finanţarea achiziţionării de locuinţe finalizate.
Pentru aceste credite se potate înscrie orice cetăţean român, cu
reşedinţa în România sau în afara ţării.
Dobânda percepută de bancă în cazul creditelor din programul Prima
Casă este EURIBOR la trei luni plus o marjă de 3,8%, sub nivelul maxim
impus de guvern pentru împrumuturile în euro, de 4% peste EURIBOR la
trei luni. Perioada maximă de acordare a creditelor pentru Prima Casă
este de 30 de ani.
BCR solicită clienţilor un comision de acordare a creditului de 0,5%,
aplicat o singură data la valoarea împrumutului, şi nu percepe comision
de rambursare anticipată.
Solicitanţii vor trebui să plătească un comision de garantare pentru
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) de
0,37% pe an, potrivit legii.
BCR menţionează că, la nivelul actual al EURIBOR la trei luni,
clienţii ar plăti, la un credit de 50.000 euro pe 30 de ani, o dobândă
anuală de 5,07%, un comision de acordare de 250 euro (0,5% din valoarea
creditului), o dobândă anuală efectivă (DAE) de 5,24%, rata lunară
fiind de 271 euro.
Pentru acest program, banca acordă credite de cel mult 57.000 euro şi
solicită un avans minim de 5% din valoarea locuinţei, in cazul în care
aceasta are o valoare de cel mult 60.000 euro. Pentru o valoare a
locuinţei de peste 60.000 euro, avansul este egal cu diferenţa dintre
preţul locuinţei şi valoarea creditului.
BCR acceptă la calculul solvabilităţii cel mult patru coplătitori,
indiferent dacă sunt rude sau nu cu solicitantul creditului, şi ia în
considerare doar "venituri certe cu caracter de permanenţă care pot fi
probate cu documente". In cazul românilor cu reşedinţa în alt stat,
banca precizează că se pot lua în calcul doar veniturile salariale.
