AVE CAESAR!

O stranie coincidenta a facut ca zilele acestea, în timp ce rascoleam niste carti din „depozitul meu de poezie” sa dau peste exemplarul din La Baad dedicat de Cezar Ivanescu fiicei mele, si ea „leoaica” în zodie ca si marele disparut, iar literele stranii, colturoase, adevarata semnatura imperiala, sa-mi stârneasca o acidulata tulburare. „Don Cezar” (alint respectuos cu care prietenii semni­ficau nu numai trimiterea inevitabila la Do (...) Citește mai departe...