Banii necesari lucrărilor provin dintr-un împrumut de 200 de milioane de euro, acordat Guvernului de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Contractul a fost atribuit firmei Aedificia Carpaţi, cea care a pierdut licitaţia iniţială în favoarea unui consorţiu format din trei firme. În urma unei contestaţii, cazul a juns la Curtea de Apel Bucureşti care a considerat inacceptabilă oferta consorţiului şi a obligat Ministerul Culturii să deruleze lucrările de refacere a Bibliotecii Naţionale prin Aedificia Carpaţi.
Dacă firma nu-şi respectă angajamentele, ministerul Culturii poate rezilia contractul în mod unilateral.
