Intrarea acordului în vigoare este condiţionată de ratificarea lui de către parlamentele de la Ankara şi Erevan. Compromisul e respins de naţionaliştii din ambele tabere. Mărul discordiei îl reprezintă masacrarea a peste 1,5 milioane de armeni, între 1915-1917, de către armata turcă. Ankara a refuzat tot timpul să accepte calificativul de genocid pentru această tragedie, aşa cum cere Erevanul.
Un alt motiv de litigiu l-a constituit ocuparea enclavei armene Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, de către Armenia. Drept represalii, Turcia a închis frontiera sa cu Armenia în 1993.
La ceremonia de la Zurich au fost prezenţi secretarul de Stat american Hillary Clinton, şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Javier Solana, dar şi miniştrii de externe ai Rusiei, Franţei şi Elveţiei. Comisia Europeană a salutat semnarea acordului, considerat drept un prim pas spre soluţionarea conflictelor din zona de Sud a Caucazului.
Armenia şi Turcia au semnat un acord de normalizare a relaţiilor
