"Disciplina religie trebuie să facă parte din trunchiul comun, la nivel primar, gimnazial, liceal şi postliceal", este propunerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice legată de includerea religiei în programa obligatorie.
Printre propunerile Bisericii Romano-Catolice se mai numără finanţarea unităţilor de învăţământ confesional, care trebuie să se facă din fonduri bugetare. În aceeaşi scrisoare este menţionată necesitatea ca tuturor copiiilor aparţinând cultelor minoritare, indiferent de numărul lor, să li se asigure dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii. "La cerere, în situaţia în care conducerea şcolii nu poate asigura profesori de religie aparţinând cultului din care fac parte elevii, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparţin", precizează Ioan Robu, Arhiepiscop şi Mitropolit de Bucureşti
În aceeaşi scrisoare, reprezentanţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti exprimă îngrijorarea faţă de faptul că, până în prezent, reprezentanţii cultelor religioase recunoscute oficial de stat nu au fost invitaţi la dezbaterile referitoare la proiectele legilor Educaţiei.
Pe 19 august, într-o scrisoare deschisă adresată de Patriarhul Daniel preşedintelui României, Patriarhia Română şi-a exprimat, la rândul său, îngrijorarea faţă de posibilitatea eliminării religiei ca disciplină a trunchiului comun din programa pentru învăţământul liceal, argumentând că accesul la educaţia religioasă este prevăzut în Constituţie, care garantează învăţământul religios în sistemul de stat.
În art. 32. alin. (7) al textului constituţional se arată că „Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege". De asemenea, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor prevede în art. 32 alin. (1) prevede că: „În învăţământul de stat şi particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute", se arată într-o scrisoare deschisă adresată de Patriarhul Daniel preşedintelui României.
Specialistul în drept constituţional Radu Carp a precizat că noile prevederi ale proiectului de învăţământ sunt la limita interpretării oneste a textului fundamental şi a legii organice 84/1995, care prevede că învăţământul primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun.
Conform lui Radu Carp, religia are acum, potrivit legii, un statut peste cel al unei materii opţionale, dar sub cel al unei materii obligatorii, ceea ce înseamnă că elevul, prin tutorii lui legali, poate alege frecventarea orelor de religie, dar că ministerul Educaţiei trebuie să asigure accesul la acestea din urmă, prin includerea educaţiei religioase în programa şcolară. Peste tot în Europa, spune Radu Carp, religia este parte a trunchiului comun în învăţământul preuniversitar, excepţie făcând doar Franţa, unde accesul la religie este garantat în afara programei şcolare, în zilele de sâmbătă.
"Sub nicio formă religia nu se scoate din învăţământul preuniversitar, ea rămâne în trunchiul comun", a declarat, tot pe 19 august, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.
Potrivit reprezentanţilor BOR, în februarie 2008, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, conducătorii şi reprezentanţii cultelor religioase recunoscute în România şi-au exprimat poziţia comună cu privire la menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun, se mai arată în scrisoare Patriarhului Daniel.
Arhiepiscopia Romano-Catolică propune introducerea religiei ca disciplină la examenul de bacalaureat. Cum comentaţi?
