"Mă bucură rezultatul referendumului irlandez. Irlandezii au demonstrat
un real angajament pentru proiectul european, şi-au confirmat dorinţa
de a fi în centrul Europei", a mai declarat Buzek.
Secretarul de stat irlandez pentru afaceri europene, Dick Roche, a vorbit despre o victorie "zdrobitoare". "Este o victorie zdrobitoare. Am încredere că textul va fi adoptat cu un rezultat naţional apropiat de 60-40", a adăugat el.
Cursa cu obstacole continuă pentru Tratatul de la Lisabona cu "etapa" cehă
Etapa irlandeză a fost depăşită sâmbătă, iar UE se grăbeşte să înceapă
aplicarea Tratatului de la Lisabona, dar preşedintele ceh eurosceptic
ameninţă să pună în pericol eforturile, relatează AFP.
Înainte chiar de votul irlandezilor, liderii europeni au început
negocieri discrete pentru numirea unui preşedinte şi a unui "ministru"
de Externe pentru UE, funcţii prevăzute de Tratatul de la Lisabona. Ei
ar dori să clarifice lucrurile la viitorul summit european, de la
sfârşitul lunii octombrie.
Numele cel mai citat pentru funcţia de
preşedinte este Tony Blair. Susţinut de Paris şi Londra, el este
favorit, dar este respins de propria "familie" politică, socialiştii
europeni, pentru că a susţinut războiul din Irak şi politici liberale,
pe care le-a implementat când era la putere.
Şefii de state sau de guverne sunt cei care vor desemna preşedintele
UE, iar noua figură a Uniunii nu va avea nevoie de aprobarea europarlamentarilor, care s-a putea întreba dacă este într-adevăr
potrivit, în cazul lui Blair, să se plaseze la conducerea UE un om a
cărui ţară nu este în zona euro sau care refuză spaţiul Schengen.
Mai este vehiculat numele premierului olandez, Jan Peter Balkenende.
În privinţa ministrului de Externe al UE, cu prerogative sporite,
situaţia este mai confuză. El ar deveni, conform Tratatului de la
Lisabona, vicepreşedintele CE. Printre favoriţi figurează fostul
premier social-democrat finlandez Paavo Lipponen, comisarul pentru
extindere, Olli Rehn, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt.
Preşedinţia suedeză a UE speră că personalităţile care vor reprezenta
Europa vor fi găsite rapid, dar calendarul depinde de preşedintele ceh,
Vaclav Klaus, care trebuie să semneze textul. El a spus că va aştepta
până când Curtea Constituţională a ţării se va pronunţa asupra
validităţii tratatului. Justiţia tocmai a fost sesizată din nou de
aleşi apropiaţi ai preşedintelui.
Curtea ar putea aştepta până în 2010 pentru a da un răspuns, riscând astfel relansarea dezbaterii în Marea Britanie, unde conservatorii, favoriţi pentru alegerile din primăvară, au promis că vor organiza un referendum, dacă vor câştiga.
