Organizația a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să dispună obligarea instituțiilor pârâte de a desecretiza Registrul național al cultivatorilor de OMG și de a suporta cheltuielile de judecată, precum și amendarea conducătorului ministerului și al ANPM cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere a executării deciziei justiției.
"De trei ani încoace autoritățile refuză să publice Registrul național al cultivatorilor de plante modificate genetic. Întâi au aruncat această responsabilitate de la unii la alții. Jucau un fel de ping-pong cu răbdarea noastră. Am insistat și în acest an s-au decis să recunoască faptul că doresc să țină în secret acest registrele cu locațiile culturilor OMG pe anii 2007-2009. Această situație este inacceptabilă. De aceea am decis să ne folosim de dreptul la accesul în justiție pe probleme de mediu și să desecretizăm locațiile culturilor de plante modificate genetic pentru ca fermierii și consumatorii să se poată proteja de prezența acestora", a spus Gabriel Păun, Președinte Agent Green.
În Uniunea Europeană există precedente similare. De exemplu în Franța, domnul Pierre Azelvandre a ajuns să se judece la Consiliul de Stat (cea mai înaltă instanță) pentru desecretizarea locațiilor OMG, iar soluția finală a venit de la Curtea Europeană de Justiție care a dat dreptate reclamantului.
Între timp, cultivarea porumbului MON810 a fost interzisă în Franța. La fel și în Germania, Austria, Ungaria, Luxemburg și Grecia. Fostul ministru al mediului din România, Attila Korodi, le-a cerut anul trecut fermierilor să nu mai cultive porumb modificat genetic (MON 810) şi a declarat că dacă studiile dovedesc că această plantă este periculoasă va elabora o Hotărâre de Guvern pentru interzicerea cultivării ei.
Secretizarea locațiilor unde există culturi MG (modificate genetic) încalcă atât dreptul publicului la accesul informațiilor privind mediul garantat de Convenția de la Aarhus (semnată și ratificată și de România), cât și Directiva Europeană 18/2001 (transpusă în România prin Legea 247/2009 pentru aprobarea OUG 43/2007).
Refuzul expres al ministerului pune fermierii și consumatorii în imposibilitatea de a se proteja de OMG, se arată în comunicat. Pentru organziațiile de mediu este imposibil să mai demonstreze că o cultură de OMG este legală sau nu, atâta timp cât nu au la îndemână Registrul cultivatorilor.
"Regretăm că am ajuns la judecată cu instituții ale Guvernului. Pe vremea ministrului Flutur aceste informații erau publice și puteam ajuta autoritățile să identifice culturile de plante MG ilegale care nu se regăseau în Registrul național. Astăzi asistăm la atitudinea rușinoasă a Ministerului Agriculturii și a ANPM care, mână în mână, trădează fermierii și consumatorii. O astfel de atitudine aduce avantaje corporațiilor agrochimice ce produc OMG și a politicienilor aflați la putere implicați în această filieră. Aceștia au interesul ca situația să scape de sub control și țara să fie invadată de OMG. Sperăm că justiția își va relua cât de curând activitatea și că ne va da dreptate în timp util, așa cum s-a întâmplat și în alte țări europene", a încheiat Păun.
