Trăim într-o ţară dementă. Ştiu, nu mai e o ştire, dar în fiecare zi adunăm, ca nişte siniştri colecţionari de oase, noi dovezi că raţiunea a fost înlocuită de raţiuni politice meschine.
A explodat România de când cu povestea salariilor pentru bugetari ordonate în ordinea importanţei meseriilor. S-au certat medicii cu profesorii, cine trebuie să fie mai sus în grilă. Au tăbărât împreună pe magistraţi şi pe poliţişti, pe motiv că nu vor să se alinieze aceloraşi criterii. Apoi a venit lovitura năprasnică, tocmai când se împăcaseră bugetarii între ei: Guvernul a umblat pe şest la indici şi le-a micşorat salariile negociate pentru viitor. Nebunie, revoltă, trădare! Ministrul Sârbu explică, premierul Boc neagă tot, cum îi stă lui bine, sindicatele sunt gata să dea buzna în Palatul Victoria. Complet aberant.
În România porneşte o bătălie în care acuzele curg în valuri din toate rănile sistemului pentru împărţirea bunăstării viitoare.