Această hartă a genelor ar putea oferi informaţii despre cum arăta omul de Neanderthal, despre sănătatea şi obiceiurile sale, cât şi ceea ce ne face pe noi umani. Ridică de asemenea şi o întrebare foarte importantă şi anume dacă va putea fi adus din nou la viaţă, la 30.000 de ani după dispariţia sa.
Profesorul Jean-Jacques Hublin afirma: „Studierea Neanderthalului şi a genomului său ne va putea arăta ce ne face pe noi cu adevărat umani şi de ce suntem singurii care am căpătat aceste trăsături extraordinare, care au permis strămoșilor noştri să picteze sau să creeze simboluri complexe.”
Oameni de ştiinţă de la Institutul Max Planck din Germania şi colegii lor americani au decodat mai bine de un miliard de fragmente de ADN din oasele omului de Neaderthal, bărbaţi femei şi copii, care au stat timp de 70.000 de ani în peşteri din Croaţia, Spania, Germania şi Rusia. Cu toate acestea au reuşit să acopere doar 63% din totalul genelor şi au început deja să compare descoperirile cu ADN-ul omului contemporan.
Au descoperit că Neaderthalilor le lipsea gena care permite oamenilor moderni să consume lapte, dar şi că aveau una din genele care este considerată esenţială pentru vorbire. Analiza sugerează că Homo Sapiens şi Neaderthalii se trag dintr-un strămoş comun.
Profesorul Professor Svante Paabo a afirmat însă că în acest moment nu există în acest moment tehnologia pentru a folosi ADN-ul în clonarea unui specimen şi că nici nu se întrevede posibilitatea într-un viitor apropiat.
