Pensiile private obligatorii au fost create ca pilon de sprijin pentru sistemul public. În acest moment un angajat din România susţine prin contribuţiile plătite un pensionar, iar reprezentanţii Asociaţiei pentru Pensiile administrate Privat din România, spun că în 2050 raportul salariat-pensionar va fi de 0,4 la 1.
Bugetul asigurărilor sociale este însă prea mic, tocmai de aceea plata pensiilor se face cu împrumut de la bugetul de stat. Lipsa banilor a făcut ca în 2009 contribuţia la pensiile private obligatorii să fie îngheţată la 2%, la fel ca în 2008, deşi aceasta ar fi trebuit să ajungă la 2,5% din venitul brut al angajatului. Abia în 2010 se va aplica această contribuţie, când potrivit graficului stabilit de Guvern ar fi trebuit să fie de 3%.
Potrivit calculelor Asociaţiei pentru pensiile private, fiecare an în care nivelul contribuţiilor rămâne sub calendarul de creştere prevăzut iniţial aduce pierderi de aproape 350 de milioane de lei, în sistem. Altfel spus, aceste măsuri îi vor costa pe contribuabili 15% din pensia finală.
Nici pensiile private facultative nu au avut prea mult succes în 2009. Din cauza dificultăţilor financiare, fondurile facultative au atras în jur de 33.000 de clienţi în primele 11 luni, cu 65% mai puţin faţă de 2008.