Potrivit dailymail.co.uk, cercetătoarea de origine română Simona Mănescu şi Johannes Frasnelli au recrutat 50 de participanţi care au fost rugaţi să miroasă ulei esenţial de pin, geraniol, chimion, precum şi brânză parmezan.
Fiecare lucru mirosit a fost însoţit aleatoriu de anumite expresii ce descriau un miros, precum "ace de pin" sau "solvent vechi", proiectate pe monitorul unui computer.
Geraniolul a fost însoţit de eticheta "flori proaspete" sau "parfum ieftin", iar brânza parmezan a fost însoţită fie de cuvântul "brânză", fie de expresia "vomă uscată".
Participanţii la studiu au caracterizat cele patru lucruri mirosite cu conotaţii pozitive când acestea au fost însoţite de etichetări pozitive.
Aceleaşi mirosuri au fost considerate neplăcute şi necomestibile când au fost asociate cu etichetări negative.
"Este prima oară când am reuşit să influenţăm percepţia caracterului comestibil al unui miros, chiar şi atunci când etichetările pozitive şi negative ale mirosurilor indicau cuvinte ce descriau produse nealimentare", a afirmat profesorul Johannes Frasnelli.
"Acest lucru ne arată că percepţia pe care o avem despre mirosuri nu este obiectivă, ci este afectată de interpretarea cognitivă ce intervine atunci când cineva se uită la o etichetă", a adăugat Simona Mănescu.
