În 1859, Pământ a fost lovit de cea mai mare furtună geomagnetică consemnată ca atare de către astronomul Richard Carrington. Aurorele erau vizibile în întreaga lume, inclusiv la Ecuator. Minerii s-au trezit în miezul nopții, crezând că era zori, iar ziarele puteau fi citite pe timpul nopții. Sistemele de telegraf au început să se declanșeze haotic și să se scurtcircuiteze, deși au fost deconectate complet.
SCENARIUL APOCALIPTIC: NU FENOMENUL UCIDE, CI EFECTELE INDIRECTE
Dacă un fenomen de o asemenea intensitate se petrece în vremurile noastre, pagubele ar fi uriașe, de ordinul miilor de miliarde de dolari, potrivit BigThink. Față de situația de la mijlocul secolului al 19-lea, tocmai dependența de tehnologia alimentată electric reprezintă acum marea vulnerabilitate.
În acest scenariu, planeta ar fi afectată de pene uriașe de curent care ar provoca blocaje și disfuncționalități în lanț, de la infrastructura de comunicații la cea spațială. Iar dacă rețeaua de sateliți pică, se pot produce alte dezastre. Ca urmare, zeci, sute de mii, poate chiar milioane de oameni ar putea muri ca urmare a blocajelor de alimentare cu energie electrică, apă și căldură.
Sigur, televizorul sau frigiderul tău de acasă n-ar fi afectate deloc, în mod direct, de furtuna magnetică solară, dacă sunt scoase din priză. Dar la ce ți-ar mai servi dacă odată realimentate, ar luat foc din cauza fluctuațiilor de tensiune
ÎN 2012 AM SCĂPAT LA MUSTAȚĂ DE O FURTUNĂ CU URMĂRI DEZASTUOASE
Pe data de 23 iunie 2012, omenirea a fost la un pas de a experimenta un astfel de scenariu catastrofal. O erupție solară la fel de puternică precum cea consemnată de Carringtron, în 1859, a propulsat un spațiu un jet electromagnetic care a trecut pe lângă Pământ la o distanță echivalentă cu 9 zile de pre-alarmare, în condițiile în care a parcurs distanța de la Soare în doar 17 ore.
Specialiștii au calculat că bilanțul global al pagubelor ar fi putut atinge 10 trilioane de dolari, adică o sumă exprimată în 14 cifre. Ar fi fost cel mai mare cataclism DIN ISTORIE, ca exprimare financiară.
CÂT DE EFICIENT ESTE SISTEMUL DE ALERTARE SOLARĂ? AVEM TIMP SĂ NE PUNEM LA ADĂPOST
Față de secolul XIX-lea, acum avem sateliți și observatoare de monitorizare a Soarelui, care ne pot pune în gardă, cam în același fel în care funcționează un avertizor de seism. Problema este de cât timp am avea nevoie și cum trebuie aplicat sistemul de alertă solară.
În prezent, sistemele de observație instalate pe sateliți dau alarma cam cu 15 - 45 de minute înainte ca furtuna magnetică să atingă suprafața Terrei. Potrivit analizei BigThink, este aproape inutil.
Partea bună este că primul dintre observatoarele solare de următoarea generație a intrat recent online. Datele colectate cu ajutorul telescopului solar Daniel K. Inouye (DKIST) ar putea permite emiterea de alerte chiar cu 3-4 ZILE înainte ca fluxurile geomagnetice să ajungă pe Pământ.
SĂ NU EXAGERĂM, DAR NICI SĂ NU NE CULCĂM PE O URECHE
În această situație, calea de mijloc este recomandabilă. Este important să nu exagerăm nici în privința SCENARIILOR APLOCALIPTICE, nici a celor NEGAȚIONISTE. Păstrând analogia cu seismele, așa cum zilnic se produc mii de mișcări telurice de mică intensitate, la fel și numeroase fluxuri geomagnetice solare sunt anihilate, în mod natural, de câmpul magnetic al Terrei. Asta nu înseamnă că, probabilistic, la un moment dat nu se va produce și un eveniment MAJOR.
Partea proastă este că nici autoritățile, nici companiile, nu au făcut mari eforturi legate de "scenariul solar". Față de 2012, când furtuna electromagnetică a trecut la mică distanță de Terra, n-am făcut mai mult de un sfert de pas înainte. Companiile de energie nu fac exerciții regulate de opriri programate, nu au făcut investiții în ceea ce privește împământarea și nici măcar pentru gospodării nu s-au elaborat recomandări.
În aceste condiții, notează analiza BigThink, este probabil să decontăm ani la rând costurile uriașe ale pagubelor provocate de o furtună solară majoră pentru că nu am investit la timp sume minore prin comparație, în sisteme eficiente de prevenire și limitare.
