Dacă va fi confirmată, această descoperire realizată prin intermediul telescopului cu raze X Chandra, aparţinând NASA, ar reprezenta prima oară când este observată o gaură neagră cu capacitatea de a declanşa procese de naştere stelară la distanţe enorme, de ordinul milioanelor de ani lumină, în mai multe galaxii.
"Este pentru prima oară când observăm o gaură neagră care declanşează procese de naştere stelară în mai multe galaxii deodată", a susţinut Roberto Gilli de la Institutul Naţional de Astrofizică din Bologna, Italia, coordonatorul studiului care descrie această descoperire.
"Este uluitor să te gândeşti că gaura neagră supermasivă din centrul unei galaxii influenţează ce se întâmplă în alte galaxii, la milioane de trilioane de kilometri distanţă".
Gaura neagră este un obiect extrem de dens din care nici măcar lumina nu poate scăpa. Uriaşa putere gravitaţională a unei găuri negre atrage norii de gaze şi praf cosmic din jur, însă particule din aceşti nori pot sfârşi prin a fi catapultate de gaura neagră cu viteze apropiate de cea a luminii. Astfel de particule extrem de rapide formează două jeturi subţiri care se propagă în spaţiu dinspre polii găurii negre.
Gaura neagră supermasivă pe care oamenii de ştiinţă au observat-o în acest nou studiu este localizată în centrul unei galaxii la aproximativ 9,9 miliarde de ani lumină de Soare. Această galaxie are cel puţin şapte galaxii vecine, conform observaţiilor realizate prin intermediul VLT (Very Large Telescope) şi LBT (Large Binocular Telescope) din cadrul Observatorului European Austral.
Folosind sistemul de radiotelescoape Karl Jansky Very Large Array, aparţinând National Science Foundation, oamenii de ştiinţă au detectat anterior emisii de unde radio dintr-un jet de particule puternic energizate emis de această gaură neagră, jet ce are lungimea de aproape un milion de ani lumină. Acest jet de particule îşi are originea din gaura neagră supermasivă pe care a detectat-o telescopul Chandra şi este rezultatul materiei fierbinţi adunate într-un disc de acreţie în jurul acesteia, înainte de a fi înghiţită. Gilli şi colegii săi au detectat şi un nor difuz de emisii de raze X în jurul unuia dintre capetele jetului. Aceste emisii de raze X provin probabil din uriaşa bulă de gaze încălzite de interacţiunea dintre particulele din jet şi materia din jur.
Pe măsură ce această bulă de gaze s-a extins în patru dintre galaxiile vecine, ar fi putut genera o undă de şoc care a comprimat gazul rece din aceste galaxii, declanşând procesul de aprindere a unor noi stele. Toate cele patru galaxii sunt la aproximativ aceeaşi distanţă, aproximativ 400.000 de ani lumină, faţă de centrul acestei bule. Autorii estimează că acolo rata de formare a unor noi stele este între de două ori şi de cinci ori mai mare decât în alte galaxii cu mase similare.
"Povestea regelui Midas vorbeşte despre abilitatea lui magică de a transforma în aur tot ce atinge. Aici avem o gaură neagră care transformă gazele cosmice în stele, iar influenţa ei este multigalactică", a susţinut şi unul dintre co-autorii acestui studiu, Marco Mignoli, tot de la INAF, în Bologna.
Cercetătorii au avut nevoie de 144 de ore de observaţii cu telescopul Chandra, de-a lungul a 5 luni, pentru a realiza acest studiu. "Doar datorită acestei observaţii foarte riguroase am putut descoperi bula de gaze fierbinţi produsă de gaura neagră", conform lui Colin Norman, de la Universitatea John Hopkins din Baltimore, Maryland, de asemenea co-autor al acestui studiu.
Acest studiu a fost publicat în ultimul număr al revistei "Astronomy and Astrophysics" şi este disponibil online.
