Chiar dacă Sistemul solar se dovedeşte a fi sterp, descoperirea poate ajuta oamenii de ştiinţă să găsească alţi "gemeni" stelari care pot scoate la lumină modul în care s-a format Soarele, informează dailymail.co.uk.
"Vrem să ştim unde ne-am născut", a declarat profesorul Ivan Ramirez, de la Universitatea din Texas, din Austin, autorul acestui studiu. "Dacă ne putem da seama în care parte a galaxiei s-a format Soarele, putem delimita condiţiile pe sistemul solar timpuriu. Acest lucru ne-ar putea ajuta să înţelegem de ce suntem aici", a mai spus acesta.
La început, în urma coliziunilor s-ar fi putut desprinde bucăţi din planete şi aceste fragmente ar fi putut călători între sistemele solare. Aceste fragmente de planete ar fi putut fi responsabile pentru aducerea vieţii primitive pe Pământ. Iar fragmente desprinse din Pământ ar fi putut transporta la rândul lor viaţă pe planetele care orbitează în jurul "rudelor" Soarelui.
"Deci, se poate argumenta că rudele solare sunt candidaţii cheie în căutarea vieţii extraterestre", a declarat profesorul Ramirez.
"Fratele" Soarelui a fost identificat de echipa de cercetători ca fiind o stea numită HD 162826, cu 15% mai mare decât Soarele, localizată la 110 ani lumină depărtare, în constelaţia Hercules.
Steaua nu este vizibilă cu ochiul liber, dar poate fi văzută cu ajutorul binoclului, nu departe de steaua Vega.
Ideea pe care o subliniază cercetătorii este că Soarele s-a născut într-un grup de o mie sau o sută de mii de stele. Acest grup, format cu 4,5 miliarde de ani în urmă, s-a destrămat între timp.
Stelele membre şi-au format propriile orbite în jurul centrului galaxiei, deplasîndu-se în diferite părţi ale Căii Lactee. Unele dintre ele, precum HD 162826, sunt încă în apropierea Sistemului nostru solar, altele, mult mai departe.
Astfel, spun autorii acestui nou studiu, după ce mai multe "rude" solare vor fi identificate, astronomii vor fi cu un pas mai aproape de a şti când şi cum s-a format Soarele.
