Textele lui Platon au fost analizate şi dezbătute în ultimii 2.000 de ani de cele mai luminate minţi ale omenirii, însă, potrivit unei descoperiri recente, se pare că operele celebrului filosof grec nu şi-au dezvăluit încă toate secretele, scrie Mediafax.
Codurile descoperite de un reputat profesor britanic de la Universitatea din Manchester sugerează faptul că Platon ar fi fost un discipol secret al filosofului Pitagora şi că a împărtăşit credinţa acestuia potrivit căreia secretele universului pot fi relevate cu ajutorul numerelor şi al matematicii.
Platon, care a murit în anul 374 î.e.n., este considerat cel mai mare dintre toţi filosofii din Grecia Antică. Alături de mentorul său Socrate şi de elevul său Aristotel, Platon a pus bazele filosofiei şi ştiinţei culturii occidentale.
În opinia profesorului Jay Kennedy de la Universitatea Manchester, una dintre cele mai importante teorii ale lui Platon este ascunsă în textele sale:
"Operele lui Platon au jucat un rol major în apariţia culturii occidentale, însă ele sunt misterioase şi se încheie prin ghicitori. În Antichitate, mulţi dintre discipolii lui au declarat că operele sale conţin o serie de coduri secrete, însă această teorie a fost respinsă de savanţii din epoca modernă. Este o poveste veche şi lungă, însă eu am reuşit să sparg acest cod. Am dovedit faptul că operele sale conţin într-adevăr coduri şi simboluri, iar descifrarea lor va conduce la descoperirea filosofiei secrete a lui Platon".
Cheia codului folosit de Platon constă în portativul muzical grec, alcătuit din 12 note, foarte popular în rândul discipolilor lui Pitagora.
Profesorul Jay Kennedy a descoperit faptul că frazele, cuvintele şi temele folosite de Platon sunt despărţite de intervale regulate în scrierile sale, iar acestea coincid cu spaţiile dintre cele 12 note muzicale ale portativului grec.
Cea mai celebră dintre operele sale, "Republica", conţine 12.000 de rânduri homerice. Profesorul britanic a descoperit faptul că la fiecare 1.000 de rânduri Platon revine la tema muzicii. Într-un alt dialog al lui Platon, "Simpozionul", cuvintele care descriu armonia şi unitatea apar cu aceeaşi frecvenţă cu cea dintre spaţiile de pe portativ.
În portativul grec, unele note sunt armonioase, plăcute auzului. Altele sunt stridente, având nevoie să fie urmate de o notă plăcută, pentru a atenua tensiunea muzicală pe care au creat-o.
În liniile de text corespunzătoare notelor muzicale armonioase, Platon a scris cuvinte asociate cu iubirea şi cu buna dispoziţie. În rândurile corespunzătoare notelor stridente, filosoful grec a scris despre război şi moarte.