Cele două stele sunt separate de un interval de doar 360 de unităţi astronomice, adică cu 640 unităţi astronomice mai puţin decât în cazul minimului precedent, potrivit Descoperă. Cercetătorii nu căutau, de fapt, o nouă stea binară, ci dovezi ale existenţei unor planete de dimensiunea lui Jupiter. Specialiştii cred că forţa gravitaţională a gigantului gazos ar putea avea un efect semnificativ asupra modului în care sistemul solar a evoluat şi, din moment ce planetele asemănătoare cu el sunt foarte rare şi se află la distanţe considerabile, este posibil ca descoperirea lor să poată explica de ce sistemul solar din care facem parte este diferit de celelalte.
,,Încercăm să ne dăm seama dacă planetele gigantice asemănătoare cu Jupiter desfăşoară, în mod obişnuit, orbite excentrice şi pe distanţe lungi. Dacă acest lucru se întâmplă, vom obţine un indiciu important pentru a descifra procesul de formare a sistemului solar şi vom afla locurile în care planetele locuibile ar putea să existe", susţine coordonatorul cercetării, Johanna Teske.
Descoperirea făcută de experţii americani a fost posibilă cu ajutorul dispozitivului ,,PFS" (,,Planet Finder Spectrograph") amplasat la Observatorul Las Campanas din Chile. În timpul observaţiilor făcute, specialiştii au detectat un sistemul din care fac parte două stele şi trei planete care orbitează în jurul acestora. Obiectele cosmice au o orbită excentrică moderată şi mase de 0,5, 1,5 şi 2,5 ori mai mari decât cea a lui Jupiter.
În cadrul investigaţiei, oamenii de ştiinţă au mai descoperit că stelele sunt compuse, în cea mai mare parte, din hidrogen şi heliu. Cercetătorii spun, însă, că obiectele cosmice au o compoziţie diferită, ceea ce ar putea indica faptul că, la un moment dat, unul dintre ele ,,a înghiţit" o planetă de mici dimensiuni sau că planetele din sistemul binar, prin forţa lor gravitaţională, au propulst un obiect cosmic străin spre una dintre cele două stele.
