Oxigen, la 4 km adâncime în Pacific
Această producere neobișnuită de "oxigen negru" a fost observată în câmpia abisală a zonei de fractură geologică Clarion-Clipperton, situată în centrul Pacificului. Zona este cunoscută pentru bogăția sa în noduli polimetalici, zăcăminte minerale ce conțin metale esențiale precum mangan, nichel și cobalt, folosite în special în fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice, turbine eoliene și telefoane mobile.
O misiune a Asociației Scoțiene pentru Științe Marine (SAMS), finanțată de companii interesate de exploatarea nodulilor polimetalici, a avut ca scop evaluarea impactului mineritului asupra ecosistemului abisal. Acest mediu, lipsit de lumină și fotosinteză, găzduiește specii animale unice.
Surpriza din adâncuri
În timpul experimentelor, cercetătorii au măsurat consumul de oxigen în abis prin plasarea sedimentelor sub clopote speciale numite camere bentonice. Teoretic, oxigenul din apa de sub clopote ar fi trebuit să scadă, consumat de organismele vii. Însă, spre surprinderea lor, nivelul oxigenului a crescut.
„Nivelul oxigenului creștea în apa de deasupra sedimentelor, în întuneric complet și fără fotosinteză", a declarat profesorul Andrew Sweetman, coordonatorul studiului publicat în Nature Geoscience.
Inițial, cercetătorii au crezut că senzorii lor erau defectați. Pentru a verifica datele, au realizat un experiment pe vasul de cercetare, folosind sedimente din adâncuri și nodulii metalici conținuți de acestea. În bazine închise și întunecate, nivelul oxigenului a continuat să crească.
„Am detectat o tensiune electrică la suprafața nodulilor, aproape la fel de mare ca la o baterie AA", a explicat profesorul Sweetman. Tensiunea electrică detectată ar putea provoca un proces de electroliză a apei, descompunând moleculele de apă în hidrogen și oxigen.
Implicații și speculații
"Descoperirea producerii de oxigen printr-un alt proces decât fotosinteza ne determină să reconsiderăm modul în care a apărut viața pe Pământ", a spus profesorul Nicholas Owens, directorul SAMS. Conform teoriei convenționale, oxigenul a fost produs acum aproximativ trei miliarde de ani de cianobacterii, ducând la dezvoltarea vieții complexe.
Însă viața ar fi putut apărea și în alte medii decât cele convenționale, cum ar fi adâncurile oceanului. Acest proces de generare naturală a oxigenului ar putea crea habitate oxigenate pe alte lumi oceanice, cum ar fi lunile Enceladus și Europa, ale lui Saturn și Jupiter. „Acest proces ar putea crea condiții pentru apariția vieții extraterestre", a concluzionat profesorul Sweetman.
