Blocurile pe bile și tencuială anti-CUTREMUR. Cum i-a mințit Ceaușescu pe români după catastrofa din 4 martie 1977

Bloc mutat hidraulic la Alba Iulia (1988 - Agerpres)
Bloc mutat hidraulic la Alba Iulia (1988 - Agerpres)

Povestea celebrelor blocuri pe bile, cea mai avansată tehnică de construcție antiseismică, a apărut imediat după teribilul cutremur din martie 1977. Cam în aceeași perioadă a apărut și legenda tencuielii antiseism. Potrivit specialiștilor, în ambele cazuri a fost vorba despre minciuni lansate de aparatul de propagandă, pentru a-i liniști pe români. De altfel, încercarea de a combate această manipulare i-a pecetluit fatal destinul inginerului disident Gheorghe Ursu, ucis de Securitate în anii `80.

Una dintre clădirile emblematice despre care s-a propagat legenda urbană că ar fi "pe bile" este hotelul Intercontinental. În realitate însă, acesta nu beneficiază de tehnica respectivă.

„N-am reușit să găsim nicio clădire de dinainte de 1977 care să aibă așa ceva (...). Nu există astfel de clădiri”, a declarat inginerul constructor Matei Sumbasacu, într-un interviu pentru Republica. 

 

În ceea ce privește clădirile ridicate între anii 1978 și 1990, inginerul a afirmat că știe un singur caz. „S-a dus un coleg de-al meu la Iași și a găsit un bloc experimental, făcut nu pe role, în niciun caz, dar pe un fel de șine pe două direcții. Este făcut în 1983 sau 1986, dar este experimental."

Alt mit legat de rezistența clădirilor la seism erau tencuiala anticutremur, o mistificare menită să justifice reparațiile de suprafață ale unor fisuri structurale.

 

GHEORGHE URSU, UCIS PENTRU CĂ A ÎNDRĂZNIT SĂ DEZVĂLUIE DECIZIILE CRIMINALE ALE LUI CEAUȘESCU DUPĂ SEISMUL DIN 1977 

 

În spatele acestor legende care sugerau că regimul comunist are totul sub control în cazul unuii viitor cutremur devastator se ascunde însă o realitates sinistră. Este vorba despre ordinul "verbal" al lui Ceaușescu, ordin dezvaluit în 4 martie 1979 de către inginerul disident Gheorghe Ursu, într-o scrisoare trimisă și citită la Radio "Europa Libera".

 

"În 1977, după cutremur, am trăit o mare zguduire sufletească, din cauza faptului că în tot efortul meu de a face o consolidare serioasa a blocului Patria (la care fusesem numit sef de proiect) am fost impiedicat de forurile mele superioare, și în ultimă instanță, la 4 iulie 1977 chiar de către Conducerea Superioara, să fac consolidarea. Atunci, în sala de sedințe a CC a PCR ni s-a ordonat tuturor șefilor de proiect de consolidari să încetăm imediat "lucrările de reparații", nota inginerul în jurnalul său, potrivit unor fragmente publicate de fiul său, Andrei Ursu, pe pagina Fundației Gheorghe Ursu.

 

Disidentul a încercat să avertizeze forurile superioare și pe locatarii din blocurile a căror consolidare a fost abandonată asupra primejdiei ca la un eventual alt cutremur acele clădiri să se prăbușească.

Din păcate, reacția sistemului a fost brutală: inginerul Ursu a fost supus hărțuirilor de tot felul, marginalizat și supus unor interogatorii inchizitoriale ale Securității, în urma cărora și-a pierdut viață, în 1985. Din păcate, în 2023 torționarii săi au fost achitați, iar argumentația justiției a fost privită drept o cauționare a metodelor brutale ale regimului comunist de a-și elimina oponenții.