Acest astru uriaş, denumit HR 5171, situat la o distanţă de aproximativ 12.000 de ani-lumină de Terra, în constelaţia Centaur, face parte, totodată, dintre cele mai mari 10 stele cunoscute din Calea Lactee.
Ea este cu 50% mai mare decât celebra super-uriaşă roşie Betelgeuse din constelaţia Orion şi de circa 1 milion de ori mai strălucitoare decât Soarele, a precizat Olivier Chesneau de la Observatorul de pe Coasta de Azur din Nisa, un membru al echipei internaţionale de astronomi care au făcut această descoperire.
"Noile observaţii au dezvăluit faptul că această uriaşă galbenă are o însoţitoare, o stea mai mică, foarte apropiată, cu care formează un sistem stelar binar", a precizat acelaşi astronom, care consideră că descoperirea reprezintă "o surpriză".
"Cele două stele sunt atât de apropiate încât se ating şi sistemul seamănă cu o arahidă uriaşă", a adăugat Olivier Chesneau.
Noile rezultate i-au determinat pe astronomi să analizeze cu mare atenţie măsurători mai vechi ale aceleiaşi stele, care se întind pe o durată de peste 60 de ani, pentru a vedea felul în care steaua a evoluat.
Stelele super-uriaşe galbene sunt foarte rare - doar 10 au fost descoperite în galaxia noastră, cea mai cunoscută fiind Rho Cassiopeiae.
Ele sunt printre cele mai mari şi mai strălucitoare stele de pe bolta cerească şi se află într-un stadiu al existenţei lor în care sunt instabile şi se schimbă cu rapiditate.
Rezultatul acestei instabilităţi: super-uriaşele galbene aruncă mult material în spaţiu care formează o atmosferă vastă în jurul lor.
În ciuda faptului că se află la mare distanţă de Terra, la aproape 12.000 de ani-lumină (1 an-lumină reprezintă 9.460.730 miliarde de kilometri), steaua HR 5171 este vizibilă cu ochiul liber.
Pe parcursul ultimilor 40 de ani, steaua a crescut în dimensiuni şi s-a răcit şi această evoluţie a putut fi înregistrată, au adăugat oamenii de ştiinţă, precizând că foarte puţine stele au putut fi observate în această fază foarte scurtă a existenţei lor.
Pentru cele mai recente monitorizări ale stelei HR 5171, astronomii au folosit o tehnică denumită interferometrie, ce constă în combinarea luminii captate de mai multe telescoape.
