Cula este un tip de construcție semifortificată, specifică secolelor XVII și XIX, răspândită în întregul spațiu balcanic, cu precădere în Serbia și în Albania, dar şi în partea de Sud-Vest a României. Termenul provine din limba turcă - „kule”, tradus în limba română, însemnând turn.
Două astfel de construcţii au fost păstrate şi în judeţul Olt, dar fiind proprietate privată, nu pot fi vizitate. Imobilele se află în stare de conservare.
Potrivit directorului Direcţiei pentru Cultură Olt, Cătălin Andronăchescu, la Piatra-Olt există cula Călăţeanu, construită de boierul Călăţeanu, care a fost stegar în oastea lui Tudor Vladimirescu. Monumentul istoric are zidul de incintă foarte bine păstrat şi o pivniţă mare, boltită, într-o stare la fel de bună.
Domeniul Călăţeanu era vast, cu 300 de hectare de teren arabil şi 150 de hectare de pădure. Cula a fost deţinută, ulterior de boieroaica Miteasca. Ea n-a avut moştenitori, iar legenda este că proprietatea ar fi bântuită de spiritul boieroacei.
Cealaltă culă din judeţul Olt este cula Galiţa din satul Câmpu Mare, comuna Dobroteasa. A fost construită în perioada 1790-1800, de către aga Alexandru Vlangalis sau Alecu Vlangăr, cum îi spunea populaţia română.
Cula a avut patru niveluri şi o scară interioară, iar la răscoala din 1907 a fost distrusă. Cula a fost refăcută, ulterior, cu două niveluri.
Cătălin Andronăchescu spune că Direcţia de Cultură Olt nu îi poate determina pe proprietarii acestor monumente istorice să intervină cu lucrări de reabilitare. El spune că instituţia poate doar să se asigure că sunt respectate normele legale privind intervenţia la astfel de monumente istorice.
„În judeţul Olt există două astfel de monumente de categoria B, situate în localitatea Piatra-Olt, sat Enoşeşti, şi în comuna Dobroteasa, sat Câmpu Mare. În cazul în care proprietarii intervin pentru restaurare, este nevoie de avizul Direcţiei de Cultură şi al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice”, a spus Andronăchescu.
Culele din Dolj, redate circuitului istoric
În regiunea Oltenia, unde se găseşte cea mai mare concentraţie a monumentelor istorice tip culă, se identifică mai multe obiective de acest fel a căror integritate este periclitată. În judeţul Dolj, sunt culele Izvoranu-Geblescu, Cernăteştilor şi Poenaru. În Gorj sunt culele Cioabă-Chintescu, Crăsnaru, Cornoiu. În Mehedinţi, culele Tudor Vladimirescu, Nistor şi Cuţui. Culele Galiţa şi Călăţeanu sunt în judeţul Olt, iar culele Zătreanu, Bujorenilor, Ansamblul Culei Greceanu, precum şi Casele de tip culă din comuna Măciuca sunt în judeţul Vâlcea.
Istoricii şi reprezentanţii arhitecţilor din zonă spun că este nevoie urgent ca aceste monumente să fie repuse în valoare, lucru care trebuie realizat printr-un proces bazat pe competențe profesionale, fără intervenţii distructive, iar apoi să fie incluse într-un circuit turistic educațional care, cu siguranţă, ar constitui o atracţie de nivel internaţional.
Totuşi, situaţia îngrijorătoare în care se găsesc obiectivele de patrimoniu tip culă se poate remedia.
Cula Cernăteștilor (Cernătești) și Cula Izvoranu-Geblescu (Brabova), au, în această perioadă, parte de o reabilitare ca la carte, iar Cula Poenaru, din comuna Almăj, este parte din instituția școlară din comună.
Construcțiile impresionante vor fi reabilitate pe fonduri europene și redate circuitului turistic. Investiția în ambele clădiri, declarate monumente istorice de interes național, se ridică la aproximativ un milion de euro.
După ce lucrările se vor încheia, culele vor fi date în grija Muzeului Olteniei, instituție care, prin activitatea sa în cele trei secții subordonate, le poate integra cu adevărat în peisajul turistic, scoțând în evidență ceea ce acestea au mai valoros. Totodată, pentru a putea crea o legătură fizică între cele două cule, accesul la acest viitor circuit turistic se va putea face pe drumurile DJ606C și DC120, aflate in curs de reabilitare de către Consiliul Județean Dolj, cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală.
Întregul proces de reabilitare și consolidare este documentat de specialiștii Muzeului Olteniei, cu sprijinul Consiliului Județean Dolj, și poate fi urmărit de oricine pe paginile de Facebook dedicate celor două cule.
Autor: Ionuţ Jifcu
