Constantin Gruiescu era un bătrânel mereu vesel, deşi se apropia, ca vârstă, de un secol de viață. Spunea că el crede şi a crezut mereu în forţa Binelui.
Casa lui era mereu vizitată, nu numai de români ci chiar studenţi din Europa şi America veneau să vadă casa lui Nea Costică de la Ocna de Fier. Asta pentru că are casa plină de flori. Şi nu orice fel de flori, ci flori de mină, o adevărată valoare, dacă e să le estimăm în bani!
Nea Costică a adunat flori de mină de mic copil, iar când a ajuns în putere a lucrat în acelaşi domeniu, fiind mineralog la minele din zona Bocșa.
„Prima floare de mină am primit-o de la bunicul meu, care era miner la mina „Simon Iuda” din Dognecea” povestea Constantin Gruiescu în ultimul interviu acordat. Pentru că a adunat atât de multe flori de mină, la un moment dat nu i-au mai încăput acasă, aşa că a început să facă donaţii.
„Am săli Constantin Gruiescu cu minerale donate de mine la Timişoara, la cele două Universităţi din Timişoara, la Universitatea din Reşiţa, la Iaşi i-am donat chiar actualului patriarh, am donat o colecţie în Franţa, la Cannes” își amintea cu nostalgie Nea Costică. Răsfăţ regal
Într-una din vizitele Reginei Beatrice a Olandei la Timişoara, Constantin Gruiescu a fost rugat să-i organizeze o expoziţie de flori de mină Reginei, chiar la Prefectura din Timişoara. Regina îşi rezervase numai 3 minute pentru a vizita expoziţia.
„Am intrat numai eu cu ea şi translatorul. Cum aveam doar 3 minute i-am spus: Majestate aţi venit în România să ajutaţi Timişoara din cea mai frumoasă ţară europeană, Ţara Lalelelor. În onoarea dumneavoastră am pregătit un buchet de flori din subteranul pământului Bănăţean!” povestea cu emfază și foarte multă mândrie Constantin Gruiescu. Când a văzut curaţurile şi frumuseţile expuse, regina Beatrice a zăbovit o oră şi jumătate alături de Nea Costică şi colecţia sa. „I-am făcut cadou un cuarţ roz, care e şi acum în palatul său, iar regina mi-a trimis apoi o fotografie cu majestatea sa şi prinţul, iar rama cu însemnele regale” povestea el. De asemenea, a primit invitaţia de a o vizita, la Palatul Regal.
Un mineralog decorat!
În zeci de ani de când avea expoziţia s-au adunat 18 volume cu semnături în Cartea de Onoare. I-au trecut pragul şefi de stat din Yugoslavia, Croaţia, Olanda, dar spunea mereu că primul şef de stat care i-a trecut pragul a fost Emil Constantinescu, care i-a vizitat colecţia încă de pe când era student la geologie.
„Din partea preşedintelui Iliescu am fost şi decorat cu Ordinul „Crucea Naţională” pentru Serviciul Credincios” povestea el.
Pietre preţioase, unicate... o comoară reală
Printre mineralele adunate, Nea Costică avea multe pietre de mare preţ, cristale cu calităţi energetice, ametiste, cuarţuri.
„Înotătoarea Luminiţa Dobrescu venea la mine înainte de fiecare competiţie. Am un cristal a cărei rază a fost măsurată la 7 metrii. Luminiţa venea mereu şi a ajuns campioană olimpică”. Pe la 85 de ani Nea Costică se lăuda cu ultima achiziţie, un ametist uriaş adus din Brazilia, care costa undeva la 5.000 de euro şi un citrin la fel de mare şi de valoros.
Constantin Gruescu s-a născut în 1924 la Dognecea şi este tehnician minier pensionar. Pasionat şi autodidact în ceea ce priveşte mineralogia estetică, el a pus bazele unui muzeu particular încă din anul 1954, realizat în propria sa locuinţă din Ocna de Fier. Descoperirea lui din 1972, o nouă formă de creştere a cuarţului, i-a adus recunoaşterea internaţională. Aceasta este de fapt o nouă formă de maclare a cuarţului, cea coaxială cu concreşteri radiale, cu dublă şi triplă maclare. Macla Gruescu are, practic, trei forme de reprezentare: simplă, în formă de papion, dublă, în forma crucii Sfântului Andrei, şi triplă, în formă de cruce
Banatul Montan, ţinut bogat geologic
În Munţii Banatului au fost semnalate până acum aproape 250 de minerale, peste 100 dintre acestea fiind la Ocna de Fier. Investigaţiile mineralogice au situat Munţii Dognecei, în literatura de specialitate, ca o zonă clasică pentru studiu. În această zonă au fost descoperite pentru prima dată în lume (locus tipicus) noi minerale: andradit (1800), ludwigit (1874), dogneceait (1884) warthait (1925). De aemenea, aici au fost descoperite, pentru prima oară în România, minerale ca paligorkistul, Mn-ilvaitul, Mn-ferosalitul şi Mn-salitul.
Nu a fost să fie!
Deși a fost un adevărat temerar și și-a trasformat locuința în casa Binelui, Nea Costică și-a dorit foarte mult să își ducă toată colecția într-un muzeu adevărat de mineralogie.
Zeci de politicieni l-au tot mințit și dus cu vorba, însă niciunul nu a reușit să-i împlinească visul. În urmă cu 5-6 ani colecția lui Nea Costică a sărăcit cel mai mult după ce temerarul a donat o mare parte din colecția sa Primăriei Bocșa la promisiunea primarului Eugen Cismăneanțu că va face mult visatul muzeu la Bocșa. Așa cum este și muzeul Constantin Lucaci.
Numai că, iată, Nea Costică a închis ochii pentru veșnicie iar promisiunea a rămas... tot promisiune.
Autor: Cristian Franț
