O analiză de verificare a faptelor, realizată de editorii Encicplopediei Bratanice, pune serios sub semnul întrebării legătură lui Nero cu incendiul devastator care a izbucnit pe 18 iulie 64 d.Hr și timp de o săptămână a mistuit cam două treimi din Roma.
Potrivit biografului său Suetonius, Nero „a comis aproape orice gest de cruzime”, de la incest la cruzime asupra animalelor și crimă. Era atât de rău încât chiar putem consideră că pe el l-au avut în vedere creștinii când au realizat prima descriere a ANTICRISTULUI. Dar chiar a incendiat Roma? În sensul strict al cuvântului, NU. Într-un sens un pic mai larg, probabil că NU. Într-un context plin de ambiguități, POATE. Acesta este verdictul celor de la EB.
Poate să fi zdrăngănit ceva la o chitară sau vioară, privind focul de pe acoperișul palatului imperial, dar aproape sigur nu el este cel care a dat foc.
Cel mai probabil, ținând cont de realitățile urbane ale epocii și de faptul că era miezul verii, cauza incendiului devastator a fost una accidentală. Restul poate fi propagandă istorică, manipulată în egală măsură de împăratul tiran, dar și de primii creștini, împotriva cărora acesta a pornit o prigoană nemiloasă.
Marele incendiu al Romei a izbucnit în noaptea de 18 spre 19 iulie 64 d.Hr, în magazinele unor comercainși din zona arenei Circus Maximus. Timp de o săptămână și jumătate, focul a distrus circa 2 treimi din Cetatea Eterna.
