Această situație îngrijorătoare, asemănătoare unui scenariu post-apocaliptic, a fost evidențiată de cercetătorul Jingjing Huang și colegii săi de la Universitatea Medicală din Nanjing, într-un studiu publicat recent în Nature Microbiology, citat de Science Report.
Riscurile asociate mutațiilor fungice
Cercetătorii avertizează că schimbările climatice ar putea crește riscul întâlnirii cu ciuperci periculoase. „Se crede că pericolul și importanța noilor agenți patogeni fungici sunt serios subestimate,” au scris autorii studiului. Ei explică faptul că mutageneza dependentă de temperatură poate facilita dezvoltarea rezistenței pan-drog și a hipervirulenței la ciuperci, sugerând că încălzirea globală promovează evoluția acestor agenți patogeni.
Candida auris: un exemplu periculos
Infecțiile fungice provoacă deja aproximativ 3,75 milioane de decese anual. Majoritatea ciupercilor preferă temperaturi mai scăzute decât cele din corpul uman, dar cercetările anterioare sugerează că adaptarea la medii mai calde poate schimba complet fiziologia acestora. Candida auris este prima ciupercă identificată care a devenit un agent patogen din cauza schimbărilor climatice. Pe măsură ce alte ciuperci devin mai tolerante la căldură, acestea ar putea găsi în corpurile mamiferelor un mediu propice pentru dezvoltare.
Un studiu realizat pe infecțiile fungice din 96 de spitale din China, între 2009 și 2019, a arătat prezența unor ciuperci necunoscute anterior la oameni. Rhodosporidiobolus a apărut în două cazuri separate. Tulpina NJ103 a fost izolată de la un bărbat imunodeprimat de 61 de ani, care a decedat din cauza insuficienței multiple de organe, iar tulpina TZ579 de la un bărbat de 85 de ani, care a murit din cauza insuficienței respiratorii. Ambele tulpini au fost rezistente la tratamentele antifungice cu fluconazol și caspofungin.
Adaptabilitatea ciupercilor la temperaturi ridicate
Cercetătorii au expus opt specii de Rhodosporidiobolus la temperatura medie a corpului uman de 37 °C în laborator. Speciile R. fluvialis și R. nylandii au tolerat bine căldura, iar R. fluvialis a trecut chiar la o fază colonială mai agresivă în medii fierbinți. Aceste specii au prosperat și atunci când au fost injectate în șoareci, devenind mai rezistente la celulele imunitare și ucigând mai multe dintre acestea.
R. fluvialis și R. nylandii sunt rezistente la trei dintre cele mai utilizate medicamente antifungice: fluconazol, caspofungin și amfotericina B. „R. fluvialis este sensibil la 5-fluorocitozină; totuși, a generat rapid mutanți rezistenți la acest medicament,” au explicat cercetătorii. Totuși, polimixina B, un bactericid aprobat de FDA, pare să fie mai eficientă, deși este toxică pentru neuroni și celulele rinichilor.
Studiul subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta opțiuni fungicide mai eficiente. Schimbările climatice accelerează evoluția agenților patogeni fungici, iar rezistența lor la tratamentele existente reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea globală.
