“Sunt trei clădiri, Ateneul, Banca și Palatul Cecului. Dar din punct de vedere al complexității, Ateneul Română este, după mine de o valoare extraordinară și datorită frescii care a fost realizată aoclo în 1938. În legătură cu Ateneul vreau să reamintesc un lucru pe care noi îl uităm: nu putem face construcții și niciun domeniu fără să ne cunoaștem istoria. Se spune asa, experiența și știința se referă la trecut, deci la istorie, iar deciziile le luăm pentru viitor”, a susținut fostul ministru al Lucrărilor Publice.
Acesta a povestit cum a fost construită clădirea Ateneului Român, mai ales că ieri, 4 aprilie, s-au împlinit 150 de ani de la înființarea Societății Ateneul Român, arătându-se dezamăgit de faptul că acest moment important din istoria României nu a fost marcat așa cum se cuvine.
“Ieri s-au împlinit 150 de ani de când Academia Română a fost înființată. Ea a fost înființată din Societatea Literară. Societate Literară care s-a născut din Societatea Ateneul Român, care a făcut ieri 150 de ani de existență. Nu ne respectăm istoria, tradiția. Dar nerespectându-le înseamnă că nu știm ce s-a făcut bine. Păi dacă s-a făcut și lucrurile, dovadă că s-au făcut bine, înseamnă că putem să facem”, a spus Nicolae Noica.
“În 1865 un grup de oameni de mare valoare crează Societatea Ateneul Român, unde urma să se țină o serie întreagă de conferințe pentru publicul larg, ca să educe masele. Au trecut anii, acțiunea a fost foarte apreciată și s-a ținut nevoia construirii unui local propriu. Și în momentul acela, un mare om de cultură pe care l-am avut, Constantin Esarcu, împreună cu un alt intelectual, Scarlat Rosetti, doresc să construiască acest ateneu. Scarlat Rosetti dă 200.000 de lei aur donație prin testament, din banii proprii, și s-a pus problema că mai trebuia încă vreo 500.000 de lei”, a continuat acesta.
Fostul ministru a povestit și despre cum s-au strâns banii pentru construcția Ateneului Român, subliniind faptul că pentru această clădire s-a cheltuit echivalentul de astăzi a 8 milioane de euro.
“Și ce s-a făcut? Nu este ‘Dați un leu pentru Ateneu’! Iată, iar nu ne cunoaștem istoria. Au hotărât să facă o loterie, s-au dus la Guvern și Ion C. Brătianu a aprobat loteria. Omul se ducea, cumpăra un bilet, dar putea să câștige. Și în felul ăsta s-au strâns 780.000 de lei aur, cu care s-a pornit proiectul, s-a executat în 2 ani toată structura de rezistență cu toate finisajele interioare și s-a lăsat locul acesta pentru frescă. La acea vreme, această construcție s-a făcut cu echivalentul de astăzi a 8 milioane de euro. Mai facem noi astăzi o construcție cu 8 milioane de lei în doi ani? Nu o facem, pentru că nu mai există competență, responsabilitate, seriozitate”, a explicat Noica.
Totodată, acesta a punctat faptul că inginerii români au hotărât să nu respecte proiectul arhitectului francez Albert Galleron, astfel punându-și amprenta pe forma cupolei Ateneului Român
“Acest proiect este opera unui cunoscut arhitect francez, Albert Galleron. Dar Albert Galleron vine și face o anumită formă a cupolei. Iar marii noștri ingineri care au analizat proiectul au spus: nu, hai să facem cupola mai mare, mai largă, mai elevată că e mai frumoasă. Și a rezultat ce avem astăzi datorită românilor, care au intervenit. S-a făcut această construcție, deci, în timp de numai doi ani. Iar constructorul a fost un domn Dobre Nicolau, pe care puțină lume îl mai amintește. Și ca să vedeți ce a mai făcut omul ăsta, Hotelul Bulevard, Biserica Domnița Bălașa, Liceul Gheorghe Lazăr și spun doar câteva din construcțiile pe care le-a realizat acest om”, a arătat fostul ministru al Lucrărilor Publice.
“Eu trec prin București și mă sperii. Pe diversele clădiri monumente istorice, Ministerul Culturii a pus plăcuțe cu ‘Monument Istoric’. Plăcuțele nu sunt nici cât o foaie A4. Lucian Blaga spunea ‘istoria este ca aerul’. Și asta este realitatea. Dacă nu înțelegem lucrurile astea, nu o sa înțelegem să mergem mai departe. Eu sunt mulțumit, totuși, că în București Palatul Băncii Vechi s-a făcut, Ateneul Român s-a consolidat”, a conchis Nicolae Noica