Potențialul agricol al României este ridicat, însă sectorul alimentar autohton este unul dintre cele mai puțin performante la nivel european, se arată într-o analiză a Băncii Naționale a României.
Deficitul comerțului internațional cu produse alimentare, în special în relația cu Uniunea Europeană, s-a adâncit continuu în ultimii ani. Creșterea cererii de produse alimentare, susținută de majorările de venituri, pe de o parte, și de reducerile de TVA la alimente, pe de altă parte, este acoperită majoritar de importuri. Banca Națională indică și câteva dintre cauzele care mențin această situație: gradul excesiv de fragmentare a fermelor, reducerea continuă a efectivelor de animale, spațiile insuficiente de colectare, depozitare și transport.
Femier în România prezintă, în continuare, schimburile comerciale dintre România și țările membre UE pentru principalele produse lactate. Sunt relevante pentru că acestea contribuie cu o pondere importantă la deficitul comercial total.
În primele cinci luni din acest an, exporturile României de alimente și animale vii în Uniunea Europeană (UE) au scăzut cu 1,5% comparativ cu aceeași perioadă din 2018, în timp ce importurile au avut un avans de 13%. În primele patru luni din 2019, scăderea exporturilor în relațiile comerciale cu UE a fost de 4,3% față de perioada similară din anul precedent, iar importurile au înregistrat o creștere cu 13,3%. În schimb, vânzările de alimente și animale vii în țările non-UE au înregistrat un avans care a influențat evoluția livrărilor totale la extern în perioada ianuarie – mai 2019 (+13,9%), însă aproape egală cu avansul importurilor totale (+13,3%), potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică.
Importăm peste 8.000 de tone de unt și 70.000 de tone de brânză. Exporturile sunt nesemnificative
Unt.
În perioada ianuarie – aprilie 2019, România a exportat 20 de tone de unt în Uniunea Europeană, dar în aceeași perioadă a importat 3.450 tone din țări membre UE, mai mult cu 19% comparativ cu perioada similară de anul trecut.
În anul 2018, România a exportat 360 de tone de unt în țările UE și a importat 8.337 tone din spațiul comunitar, potrivit datelor centralizate de Comisia Europeană.
Sursa: Comisia Europeană
În luna mai a.c., producția de unt a României a scăzut cu 232 tone (-22,8%), față de luna anterioară, ajungând la 785 tone și a fost cu 107 tone mai mică (-12,0%) decât în aceeași lună a anului precedent. Cumulat, în primele cinci luni din acest an, producția de unt a României a înregistrat o ușoară creștere, cu 1,4%, comparativ cu perioada similară din 2018, ajungând la 4.510 tone, conform datelor comunicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Brânză.
România a exportat 3.494 tone de brânză în spațiul comunitar, în primele patru luni din acest an, în creștere cu 17% comparativ cu perioada similară de anul trecut. În același timp, a importat 24.040 tone, cu 3% mai mult. În 2018, România a exportat 12.592 tone și a importat 69.980 tone.
În luna mai a.c., producția de brânzeturi a României a crescut cu 1.424 tone (+16,8%) comparativ cu luna anterioară, dar s-a redus cu 262 tone (-2,6%) față de aceeași lună din anul 2018.
Sursa: Comisia Europeană
În primele cinci luni din acest an, comparativ cu perioada similară din anul 2018, producția de brânzeturi a României a crescut cu 496 tone (+1,2%), potrivit INS.
Lapte praf.
În perioada ianuarie – aprilie 2019, România a exportat 38 de tone de lapte praf în țările membre UE, în scădere cu 62% față de perioada similară din anul anterior, și a importat 386 tone, mai puțin cu 35%. În anul 2018, a exportat 408 tone în spațiul comunitar și a importat 1.830 tone.
Lapte praf degresat.
În perioada ianuarie – aprilie 2019, România a exportat 54 tone de lapte praf degresat în statele membre UE, în scădere cu 58% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, și a importat 2.102 tone, în scădere cu 22%. În anul 2018, a exportat 314 tone lapte praf degresat în spațiul comunitar și a importat 6.745 tone.
