Viktor Orban, îngrijorat de anchetarea unor politicieni maghiari şi drepturile etniei în România

 Drepturile europene ale "comunităţilor noastre" sunt "puse în discuţie", a declarat Orban joi, la Budapesta, în cadrul sesiunii plenare a celei de-a 14-a ediţii a Conferinţei ungare permanente (MAERT), referindu-se la limba maghiară.

Orban a criticat atât o "încetinire" a restituirii unor proprietăţi bisericeşti şi ale comunităţii maghiare din România, cât şi lipsa vreunei evoluţii în privinţa educaţiei în limba maghiară în învăţărmântul universitar.

Guvernul ungar va lansa programe menite să-i ajute pe tinerii antreprenori maghiari din străinătate, a anunţat el, cerând susţinerea membrilor MAERT în acest sens. Aceste programe vor include granturi şi împrumuturi, a precizat şeful Executivului de la Budapesta.

Ungaria are nevoie de oamenii de afaceri tineri, vorbitori de maghiară, din străinătate, alături de proprii muncitori înalt calificaţi, a subliniat Orban.

 Şeful Guvernului ungar a abordat, de asemenea, problema "unificării educaţiei" în Bazinul Carpatic, inclusiv prin lansarea unor programe de burse.

Orban se referea la Beke Istvan, care, potrivit autorităţilor române, trebuia să realizeze un dispozitiv exploziv care să poată fi acesat de la distanţă şi să îl amplaseze într-un coş de gunoi din centrul municipiului Târgu Secuiesc, aproape de traseul de deplasare al paradei militare de 1 decembrie, apoi să se spună că localitatea "a fost atacată de terorişti".

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism l-au prins pe Beke Istvan Attila, membru al formaţiunii extremiste "Mişcarea de Tineret 64 de Comitate" din Ungaria (HVIM), în urma unor percheziţii care au avut loc în noaptea de luni spre marţi, acesta fiind pus sub acuzare pentru că ar fi intenţionat să confecţioneze un dispozitiv exploziv improvizat, pe care să- l detoneze în public, marţi, la manifestările de Ziua Naţională organizate la Târgu Secuiesc. Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi noapte, propunerea procurorilor şi a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Beke Istvan.

Sesizarea la DIICOT despre acest caz a fost făcută în 23 octombrie de către Serviciul Român de Informaţii, care a arătat că membri ai organizaţiei autohtone din judeţul Covasna a grupării naţionalist-extremiste "Mişcarea de Tineret 64 de Comitate", ai cărei lideri se află în contactul direct al coordonatorilor formaţiunilor ungare extremiste "Mişcarea pentru o Ungarie mai bună" (JOBBIK), HVIM, respectiv "Oastea Haiducilor" - recunoscută de către Oficiul pentru Protecţia Constituţiei din Ungaria drept structură cu profil terorist - desfăşoară, în scopul îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, acţiuni împotriva ordinii constituţionale de natură a pune în pericol securitatea naţională.

 Pe teritoriul României activează HVIM Transilvania, entitate care, prin structura ideologică şi modelul acţional respectă tiparul mişcării ungare, preşedinte fiind din anul 2014 Szocs Zoltan. În prezent, HVIM activează în România pe raza judeţelor Cluj, Covasna, Harghita şi Mureş.

Mişcarea radicală, al cărei nume se referă la numărul de comitate pe care le avea Ungaria Mare, înainte de Tratatul Trianon, a avertizat că, din cauza "calomniilor absurde", se va adresa tribunalelor internaţionale, presei internaţionale şi organizaţiilor pentru drepturile omului.

Beke Istvan, acuzat de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi nerespectarea regimului materiilor explozive, este în arest preventiv, dar decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, contestaţia urmând să fie judecată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Anchetatorii au găsit la percheziţiile din Covasna, la imobilul folosit de Beke Istvan Attila, sute de materii explozive, dispozive electronice care permiteau acţionarea de la distanţă, două dispozitive militare de vedere pe timp de noapte, dar şi un poligon de tragere, potrivit unor surse judiciare.

Beke Istvan Attila nu apucase să asambleze materiile explozive şi dispozitivele atunci când au avut loc percheziţiile. Dispozitivul, dacă ar fi fost asamblat, cu materiile explozive pe care le avea la dispoziţie şi cu acţionare de la distanţă, putea produce victime, au precizat surse din rândul anchetatorilor.

Bărbatul amenajase şi un poligon de tragere, însă nu au fost găsite şi arme de foc sau dintre cele pentru care este necesară autorizarea. De asemenea, au fost găsite la percheziţii şi aproximativ 400 de articole pirotehnice.