“Se poate desfiinţa şi Curtea de Conturi, nu este nicio problemă. Aşa cum aţi început anul acesta cu tăierea bugetului şi cu blocarea posturilor, este posibil. A mai rămas cu controlul ulterior”, a afirmat Văcăroiu, care a fost premierul PDSR din perioada 1992-1996.
Preşedintele Curţii de Conturi a spus că instituţia primeşte anual în jur de 65 de milioane de euro, dar oferă bugetului mult mai mulţi bani.
„Noi aducem în fiecare an din controlul operativ în jur de 200 de milioane de euro, din control anul şi din deciziile din urmă care se aduc la îndeplinire, iar per total cam 1,2 miliarde de euro pe an.(...) Este pentru prima oară în istoria de 153 de ani a Curţii de Conturi când i se taie bugetul” , a spus Văcăroiu.
În replică, preşedintele Comisiei de Buget din Senat, Eugen Teodorovici, i-a spus că “toate au un început”.
Din cauza bugetului insuficient, la Curtea de Conturi există 340 de posturi libere care nu vor fi ocupate. “Statul pierde 800 de milioane de euro anual din această cauză”, a spus Văcăroiu.
Însă Teodorovici, fostul ministru PSD al Finanţelor, a menţionat că este nevoie de o reformă a Curţii de Conturi.
“Curtea de Conturi este una dintre cele două instituţii, alături de Ministerul de Finanţe, care trebuie să fie reformate. Reforma din aceste două instituţii trebuie să continue”, a spusTeodorovici.
Potrivit preşedintelui Comisiei de Buget din Senat, trebuie făcuţi câţiva paşi pentru schimbarea strategiei din cadrul Curţii de Conturi.
“Cei de la Curtea de Conturi trebuie să înţeleagă că sunt auditori şi nu controlori, adică această abordare de miliţian care încă este prezentă astăzi la Curtea de Conturi. Curte de Conturi ar trebui să aibă un rol de îndrumare”, a explicat Teodorovici..
Preşedinte Comisiei Economice, Industrii şi Servicii din Senat, Daniel Zamfir, a mai spus că audierea Curţii de Conturi de joi a fost una necesară pentru că foarte multe autorităţi publice locale reclamă faptul că în activitate curţii de Control apar abuzuri.
“În primul rând primarii reclamă faptul că instituţia se pronunţă pe oportunitatea unei investiţii. De asemenea, un alt aspect pe care îl ridică este acela că auditorii externi stabilesc un prejudiciu estimat, care ulterior nu se confirmă în instanţă, neconfirmându-se în instanţă în toată această perioadă de 3-4 ani cât durează un proces toată activittatea repectivei autorităţi publice este blocată”, a spus Zamfir.
Acesta a mai spus că primarii au ridicat problema necesităţii unui departament de îndrumare în cadrul Curţii de Conturi.
Preşedintele Curţii de Conturi a declarat joi că într-o singură primărie din România se pot fura anual 800.000 de lei din impozitele şi taxele locale preluate de la cetăţeni, iar un astfel de caz apare o dată sau de două ori într-o săptămână, la nivel naţional.