Principalele declaraţii ale lui Traian Băsescu:
Vreau să înţelegem că nu e o conferinţă de bilanţ. E o conferinţă de final de mandat. Aş vrea ca, în câteva zone, românii să aibă punctul de vedere al preşedintelui care şi-a terminat mandatul. Cei care se află prin studiouri gata să demoleze orice, să citească documente oficiale ale statului român pentru ca românii să afle realitatea despre ţara lor.
Mă voi axa pe trei segmente extrem de importante. Vreau să le mulţumesc românilor pentru onoarea pe care mi-au făcut-o de a le fi preşedinte timp de 10 ani. Nu voi uita până la finalul vieţii. Le voi fi dator. Dator să continui la atingerea obiectivelor pe care românii le au.
Temele sunt trei: securitatea României, România şi UE, statul de drept.
Nu am pornit de la premiza că trebuie luat totul de la capăt. După mandatul lui iliescu, am pus o virgulă şi am preluat ce am considerat ce este bun şi am îmbunătăţit ce am considerat că trebuie îmbunătăţit.
DESPRE SECURITATEA NAŢIONALĂ
Românii trăiesc într-un stat sigur. România este o ţară sigură datorită modului cum instituţiile ei funcţionează. Dacă privim la ce se întâmplă în regiune, la agresivitatea vecinului nostru de la răsărit, a lui Putin, vă asigur că România este de asemenea un stat sigur. Nu există riscul unei invazii. România are un parteneriat strategic cu SUA care îi dă confortul că nu e singură la riscul la securitatea naţională. Priviţi la ce se întâmplă în baza militară de la Kogălniceanu. Sute de puşcaşi marini sunt dislocaţi acolo. priviţi la exerciţiile din Marea Neagră. Din punct de vedere al securităţii, România este mai sigură ca niciodată. Iar din acest punct de vedere mesajul meu pentru români e că suntem în siguranţă. În această arhitectură a securităţii naţionale, serviciile româneşti de informaţii, SRI, SIE, sunt totalmente conectate la sistemele de informaţii ale aliaţilor.
Din punct de vedere al Armatei, din punct de vedere al structurilor de securitate, putem spune că România este un stat sigur. Am convingerea că ultima legislaţie care vizează punerea la îndemâna serviciilor a accesului la internet şi un control al operatorilor pe cartelele pre-pay este o măsură care poate preveni atacuri cibernetice la adresa României.
Aş trage o concluzie. Dacă la începutul mandatului meu, eram o ţară NATO, în momentul de faţă suntem o ţară NATO credibilă în interiorul Alianţei.
Dacă din punct de vedere al securităţii naţionale s-au înregistrat progrese, trebuie să spunem că obligaţia este să continuăm. Totul trebuie consolidat, nu luat de la capăt.
PREZENŢA ROMÂNIEI ÎN UE
UE este singura opţiune viabilă pentru ca România să ajungă la prosperitate pentru cetăţenii săi cândva. Ca şi NATO, nu avem alternativă la UE. Sigur atunci când am vorbit de UE, în România au fost două subiecte Schengen şi absorbţia fondurilor UE. Aş vrea să ştim unde suntem acum. Eu am primit o dată cu schimbarea mandatului domnului Iliescu o Românie care terminase negocierile de aderare şi care avea o lungă listă de probleme care condiţionau aderarea şi trebuiau rezolvate. V-aş aduce aminte că a fost marele efort cu steguleţele pe diverse domenii.
Am avut onoarea de a semna în aprilie 2005 tratatul de aderare. A fost un efort intern pe care l-au făcut guvernele,a fost un efort diplomatic. Şi la 1 ianuarie 2007 am devenit membri ai UE. A fost perioada crizei economice şi trebuie să vă spun că atunci în interiorul UE era un curent puternic de separare a zonei EURO de zona non-EURO. În afară de lupta statelor non-EURO, am avut şansa de a avea Germania care nu a vrut o Europă cu două categorii. Am obţinut dreptul de a fi parteneri la toate măsurile care se luau în UE. Aşa se face că am devenit partenri în zona Euro plus. Tot această dorinţă de a nu ne decupla de EURO ne-a făcut să adoptăm tratatul fiscal. Opţiunea de a ratifica tratatul fiscal a fost una bună pentru România. Ne garantăm o dezvoltare durabilă, cu resurse credibile.
De la intrarea în UE, România a făcut progrese formidabile pe care nu le recunoaştem, dar ele sunt şi sunt consemnate. Rata inflaţiei este de 1,4%, rata la dobânzi pe termen lung e de 4,8%. Astăzi, România îndeplineşte criteriile de convergenţă. Îi voi preda lui Iohannis o ţară care îndeplineşte toate criteriile de convergenţă care să îi permită intrarea în zona Euro.
Avem o perspectivă economică bună. Totul e să reuşim să cheltuim şi banii de la UE pentru mediu, pentru infrastructură. E important ca acest lucru să se întâmple în perioada următoare.
Cam asta e poza reală a României. Nu este o poză pe care am construit-o eu şi consilierii. Asta s-a întâmplat în cei 10 ani. Românii pot fi optimişti în ceea ce priveşte evoluţia economiei României.
Deşi multe ţări din UE au fost şi încă sunt în criză economică, România a avut doar doi ani din 10 în care nu a avut creştere economică pozitivă, 2009 şi 2010. Perspectiva României este de creştere economică.
Despre reforma Educaţiei: legea Educaţiei a fost o lege bună, au fost câţiva paşi făcuţi înapoi. Sistemul aduce din nou şansa copiilor ca la final să aibă o meserie. Am fost criticat că am spus că nu avem ospătari, mecanici auto. Este o realitatea a oricărei societăţi. Este nevoie de toate meseriile.
Reforma în sănătate are o lege pregătită, dar sistemul trebuie reformat. Ea se află şi acum pe siteul Preşedinţiei. E o reformă care ar pune în centrul sistemului oamenii.
Pentru modernizarea clasei politice de la noi avem nevoie de reforma finanţării partidelor, respectarea referendumului legat de 300 de parlamentari, ave, nevoie de introducerea votului prin corespondenţă.
Cred că România are nevoie de o reformă a finanţelor publice. Nu vorbesc de o reformă a ANAF, ci a sistemului de taxe.
România trebuie să îşi asigure independenţa energetică şi, de asemenea, cred că este esenţial ca, în numele democraţiei, să se găsească soluţii fiscale pentru presă. Sistemul fiscal, dar şir ealităţile economice, fac ca presa să fie mult prea încorsetată de interesele patronilor de presă.
Acestea ar fi reformele care trebuie făcute pentru ca România să se consolideze în interiorul UE. Cred că vom deveni menri ai zonei EURO până în 2019. România nu este departe nici de aderarea în Schengen.
Eu nu spun să intrăm mâine, dar este bine pentru România să intre în zona EURO imediat ce condiţiile sunt îndeplinite. Acum condiţiile sunt îndeplinite.
STATUL DE DREPT
România a făcut progrese uriaşe în ultimii 10 ani. Progresele în justiţie s-au făcut pentru că judecătorii şi procurorii au simţit că sunt liberi, au simţit că oamenii politici nu mai sunt intangibili. Nu neapărat lipsa de modernizare a codurilor a fost cea care a făcut ca justiţia să funcţioneze tot mai bine, ci oamenii. Au simţit că nu mai sunt sub control politic. Fără justiţie liberă, România nu poate fi un stat democratic.
A fost probabil zona de conflict cea mai puternică între mine şi clasa politică. De aici a plecat şi ideea că preşedintele e conflictual. Aici este cheia evoluţiei noastre: justiţia. Justiţia aplicabilă tuturor. A fost nevoie de un efort care de multe ori a primit ca răspund umilirea mea. Efortul de a mă bate şi cu politicul şi cu potenţi oameni de afaceri deţinători de trusturi de presă.
Am o mare satisfacţie. Ori de câte ori discut despre justiţie îmi aduc cât am pătimit din cauza poziţiei mele. Pot să afirm azi că nu a existat niciun dosar care a pornit pentru că a spus Băsescu unui judecător sau procuror. Singurul dosar pe care l-am urmărit a fost cel de terorism al lui Hayssam. Nu am cerut ca nimeni să fie anchetat.
Începând cu 17 noiembrie 2014, partidele au în discurs independenţa justiţiei. Am să le amintesc că pentru acest discurs m-au suspendat de două ori. Până nu vor internaliza discursul, avem riscul pasului înapoi în justiţie. Iată satisfacţia mea după 10 ani de mandat. Să auzi pesediştii bătrâni vorbind de stat de drept.
Cele ce v-am spus despre UE, NATO, securitate, reforme au vrut să fie doar ce mi s-a părut extrem de important pentru români. Despre mandatele mele, vorbim din ianuarie, în interviuri.
Cred că o soluţie bună ar fi să continuăm, aşa cum eu am pus o virgulă după mandatele lui Iliescu şi Constantinescu, cred că şi după mine trebuie pusă virgulă, şi nu punct şi de la capăt. Lucrurile trebuie făcute mai bine în continuare.
TRAIAN BĂSESCU. Duminică, la Palatul Cotroceni urmează să aibă loc ceremonia de predare-primire a funcţiei între preşedintele Traian Băsescu şi preşedintele ales Klaus Iohannis.
Preşedintele ales va depune jurământul de învestitură într-o şedinţă solemnă a Parlamentului, duminică, la ora 12.00. După jurământul din Parlament, preşedintele va merge la Palatul Cotroceni, pentru ceremonia de predare-primire a mandatului. Klaus Iohannis va fi primit cu garda de onoare, la intrarea în Palatul Cotroceni. După intonarea imnului de stat şi primirea de către Traian Băsescu şi consilierii prezidenţiali şi de stat, Klaus Iohannis va fi primit în biroul preşedintelui.
Traian Băsescu, PRIMUL LUCRU pe care îl va face după plecarea de la Cotroceni
TRAIAN BĂSESCU. Aici, Traian Băsescu îi va înmâna lui Klaus Iohannis Sigiliul de stat, în baza căruia preşedintele conferă decoraţiile şi Ordinul Steaua României în grad de Colan care, prin lege, revine automat pe perioada mandatului preşedintelui României.
După o scurtă discuţie privată, preşedintele Klaus Iohannis îl va însoţi pe Traian Băsescu la ieşirea din Palatul Cotroceni, unde acesta va primi pentru ultima dată onorurile militare, înainte de a părăsi funcţia cea mai înaltă în stat, potrivit mediafax.ro.
