Criminalul a decis să își aștearnă gândurile pe hârtie după ce și-a omorât soția și pe cei doi copii, în vârstă de 13 și 18 ani. Apoi a mers spre cel mai apropiat sediu de poliție pentru a mărturisi cu seninătate ce a făcut.
„26.03.2018 Astăzi Ştefan, Monica şi Ioana au plecat la Dumnezeu. Să le fie sufletul uşor! Doamne ajută! Au plecat înaintea mea, aş fi dorit să plec eu, însă Dumnezeu nu m-a lăsat, cuţitul a intrat până la capăt, dar nu am murit fizic.”
In jurnal, bărbatul iși arată convingerea că a făcut un lucru bun că și-a ucis familia.
"Au plecat într-un loc mai bun decât unde ne aflăm noi, pe Pământul subjugat, şi noi sclavi pe el. Am înţeles că suntem fiinţe de lumină, dar am ajuns în Babilon, nimeni nu se mai înţelege cu nimeni, cuvintele aruncate sunt foarte des grele, chiar şi în familie. Familiile sunt dezbinate, fugiţi din ţară, ţara este sărăcită maxim, nimic nu mai are valoare, doar banii [...] Toţi fug după bani şi apoi vor sănătate. ”
Înainte de fapta sa, criminalul a vizitat o mănăstire, căci religia devenise noul său refugiu de când reușise să renunțe la alcool. O parte foarte importantă din jurnal lipseşte şi anume descrierea revelaţiei pe care ar fi avut-o la mănăstirea Şinca Veche, când s-ar fi hotărât să-și ucidă familia. Textul nu are finalitate, însă.
„ Am văzut aproape 11 ani cum oamenii uită că mai importantă este sănătatea su..."
