O reducere a CAS este o măsură bună, pe care o susțin fără rezerve, în același timp nu pot să nu am rezerve legate de sustenabilitatea măsurii. Aceasta este motivația pentru care am trimis legea înapoi în Parlament, motivând oportunitatea ca motivație a lipsei de sustenabilitate a măsurii. Deși am cerut un document de la Guvern prin care reducerea CAS poate fi susținută, nu am primit niciun document. Aș reaminti că prin reducerea CAS la societăți, nu la salarii, se realizează o creștere de la 12.5 md. la peste 18 md a deficitului fondului de pensii. Am în vedere și efectul indexării, care în conformitate cu legea pensiilor dată de Guvernul Boc, trebuie să aibă loc la începutul anului. În același timp, prin scrisoarea pe care am trimis-o Parlamentului, amintesc Parlamentul că mai avem două obligații asumate prin tratate internaționale: tratatul fiscal și ca efect al adoptării acestei legi s-a generat și obligația de a ajunge în 2015 la un deficit structural de -1% din PIB, ceea ce va însemna un deficit pe buget de 1,4-1.5. Asta înseamnă că pentru a nu reduce cheltuielile cu investițiile și personalul, guvernul ar trebui să aibă o creștere a veniturilor cu 5.6 md. lei. O altă obligație din perioada aderării la NATO este de a avea un buget de 2% din PIB pentru cheltuielile la Apărare. Asta înseamnă 2-4 miliarde lei, plus 11 - MTO, înseamnă că am avea nevoie de vreo 13 miliarde în plus față de cifrele acestui an. Nu e o cifră ușor de realizat. Dacă privim la execuțiile bugetare de anul trecut, constatăm că guvernul a efectuat trei rectificări bugetare, toate negative, premierul neînțelegând ce se întâmplă cu economia, compară 2013 cu 2012. În acest an, deficitul de încasări este de 2.4 miliarde. Cât de credibil e atunci când va avea bani?
Un alt element care m-a făcut să întorc legea în Parlament este legat de modul în care s-au realizat investițiile pe anul acesta. Față de alocația bugetară, pe primele șase luni de la investiții s-au tăiat 22 de la 25%, iar efectul s-a văzut în creșterea șomajului. Nu am pretenția ca la nivelului Executivului să se înțeleagă ce este șomajul. Bieții oameni de la guvern cred că pentru a depista șomajul te uiți la câte locuri de muncă s-au creat. Trebuie să te uiți și la cele pierde. În luna mai am avut o creștere de la 7.1 la 7.3%.
Dacă privim la absorbția fondurilor europene, cifrele de anul trecut cu care se laudă Guvernul Ponta sunt pe proiecte derulate în timpul premierului Emil Boc. Ei nu au reușit să semneze niciun contract nou.
Pentru mine nu este o dispută cu Guvernul, pentru mine este o chestiune de conștiință. Eu plec pe 21-22 decembrie.
Un alt risc: fragilizarea sustenabilității fondului de pensii. Am trăit zile în care am constat că nu aveam de unde să luăm. Creșterea de la 12.5 la peste 18 miliarde de lei, deficit al fondului de pensii este un lucru îngrijorător. Nu vreau să spun că nu se vor plăti pensiile, dar crește riscul să amânăm plata pensiilor, să le mutăm pe luna viitoare. Acesta este un deficit structural.
Un alt risc este legat de creșterea taxelor: a celor pe proprietate, a celor pe automobile, creșterea Cotei Unice, pentru că toate aceste riscuri sunt cu și sau.
Soluția corectă mi se pare ca Guvernul să discute cu Fondul despre creșterea deficitului la fondul de pensii. Asta ar preveni ruperea acordului cu Fondul. CAS ar trebui aplicat numai după ce se face Bugetul pe 2015. Dacă se constată că măsura nu e sustenabilă să nu o facem. Nu văd de ce această grabă.
Astfel de măsuri nu pot fi acoperit credibil cu presupuneri: că vom colecta mai bine, că vom obține mai mulți bani din noua lege a insolvenței.
