"În 31 ianuarie, în timpul unei şedinţe suspect de secretă, Guvernul României a adoptat două ordonanţe prin care a schimbat Codul Penal. Măsurile au fost imediat percepute ca o intenţie de dezincriminare a unor infracţiuni de corupţie, principalii beneficiari fiind politicieni din partidul de guvernământ. Au izbucnit proteste de stradă, care au culminat duminica trecută cu cele mai mari demonstraţii de la căderea comunismului", relatează pe scurt The Guardian, într-un articol publicat sub semnătura lui Jan Kubik, profesor şi director la UCL School of Slavonic and East European Studies, scrie Ziare.com.
Acesta subliniază că în ţările est-europene situaţia este "volatilă" pentru că trei forţe se lupta pentru a domină: politicienii tradiţionali, deseori corupţi, publicul nerăbdător şi mânios, care este în creştere, şi demagogii.
Europa Centrală şi de Est, care a ieşit din comunism în 1989, este un "laborator convenabil" pentru studierea evoluţiei noilor politici, mai arată autorul articolului citat, şi asta pentru că în aceste ţări instituţiile nu sunt protejate de cultură pro-democratică, fiind mai expuse testelor sub presiune.
The Guardian dă ca exemplu Ungaria şi Polonia, unde regulile statului de drept, acel cunoscut sistem "checks and balances", au fost manipulate în mod periculos. Însă cei care strâmbă din nas şi se întreabă de ce valorile occidentale nu pătrund în ţările est-europene ar trebui să se gândească mai întâi la creşterea populismului în Marea Britanie, Franţa sau Olanda, spune autorul articolului citat.
Jan Kubik reaminteşte faptul că după prăbuşirea comunismului, aproape 30 de ţări au încercat să îşi reconstruiască economiile, să redeseneze sistemul politic şi să îşi reinventeze identitatea.
Şi criză economică din 2008 a jucat un rol, dar asta nu a explicat pe deplin ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, de exemplu, unde, în 2006, un premier a admis că partidul sau a câştigat alegerile... minţind. În Polonia, de asemenea, criza economică s-a manifestat mai puţin sever decât în majoritatea ţărilor europene şi totuşi, în 2015 alegerile au fost câştigate de două dintre cele mai vocale partide anti-sistem.
Cum să ne explicăm acest lucru? Un studiu arată că oamenii se îndreaptă către forţele politice populiste de dreapta care le dau siguranţa că lumea lor "tradiţională" nu a dispărut definitiv în această cultură post-materialistă, cosmopolită, promovată de elitele urbane, spune Kubik.
În aceste state, în special în Polonia, visul de restaurare a paradisului pierdut capătă deseori tonuri de puternic naţionalism, care interferează şi cu sentimentul superiorităţii religioase, mai comentează el.
Există pericolul ca furia canalizată de populişti să dărâme instituţiile slabe. Acesta este motivul pentru care această parte a Europei a devenit acum o zona critică de testare.
"O parte însemnată a populaţiei poate fi convinsă, din câte se pare, că a proteja domnia legii şi guvernarea bazată pe reguli nu este la fel de importantă că voinţă populară exprimată prin vot", mai subliniată prof. Kubik, subliniind că această este chiar fundamentul populismului.
Vezi mai multe pe Ziare.com.
